Guvernul condus de Ilie Bolojan a pregătit un cadou pentru marile companii din România și le scutește de la plata unei taxe, în timp ce pentru microîntreprinderi și cetățeni au crescut foarte mult numeroase alte taxe. O situație care arată că, în criza economică pe care o traversează România, factura este achitată de cei cu venituri mici.
Bugetul statului pierde peste 3 miliarde de lei
În 2023, Guvernul introducea impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de lei. Prin această măsură, Guvernul încerca să se protejeze de companiile care voiau să fenteze plata impozitului pe profit. IMCA era de doar 1% și a fost mereu criticat de companii.
În primele 8 luni din 2024, Guvernul declara că încasase 2,06 miliarde de lei doar din IMCA. Adică circa 257,5 milioane de lei în fiecare lună. Calculat pe 12 luni, se ajunge la pragul de 3 miliarde de lei încasări din IMCA. Cu cât cifra de afaceri a companiilor crește, cu atât acestea plătesc mai mult. Și în ultimii ani, multe companii au reușit să-și mărească cifra de afaceri cu noi investiții sau în urma exploziei prețurilor.
Guvernul Bolojan a decis, miercuri, să reducă IMCA la 0,5% din cifra de afaceri din 2026, iar din 2027 va fi eliminat complet. O măsură care va fi greu de explicat cetățenilor, în condițiile în care românii vor plăti, de la 1 ianuarie 2026, un impozit pe locuință chiar și cu 70-80% mai mare, pe lângă multe alte taxe deja mărite. În fața unei crize economice, marile companii sunt iertate de taxe, iar cei cu venituri mici sunt puși la plată.
Prin eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, bugetul statului pierde circa 1,5 miliarde de lei în 2026 și alte 1,5 miliarde de lei în 2027. În doar 2 ani, o pierdere de peste 3 miliarde de lei, deși Guvernul spune că vrea să reducă deficitul bugetar.
Investițiile străine, scad sau cresc?
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că marile companii i-au solicitat să renunțe la impozitul minim pe cifra de afaceri, motivând că acesta ar scădea investițiile străine în țara noastră.
„Ceea ce îmi doresc, este, de exemplu, pentru anul viitor legat de stimularea fiscală, este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri, care este de natură a frâna investițiile și de a le penaliza, iar marile companii, investitorii străini, dar și români, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzute, ne-au reclamat această situație. De asemenea, această măsură se vede și din dinamica investitorilor străine care este pe un trend negativ în ultimii trei ani”, a declarat premierul.
Investițiile străine în România au scăzut cu 17% în 2024, ajungând la 5,6 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de BNR. Anul trecut, investitorii străini au câștigat 10,9 miliarde de euro din afacerile din țara noastră, fiind în scădere cu 8,1% față de 2023.
Dar teoria lui Bolojan, conform căreia impozitul minim pe cifra de afaceri ar scădea investițiile străine, este contrazisă de datele din 2025. În primele 10 luni din acest an, investițiile străine au ajuns la 7,23 de miliarde de euro, o creștere de 1,6 miliarde de euro în doar un an. Aceste cifre arată că impozitul minim pe cifra de afaceri nu alungă investitorii străini, așa cum declară premierul.
Microîntreprinderile, sacrificate an de an
Dacă marile companii se bucură de relaxări fiscale, microîntreprinderile din România sunt sacrificate an de an. În 2025, plafonul pentru acestea a scăzut de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar de la 1 ianuarie 2026, acest plafon va scădea la 100.000 de euro. Regimul special pentru microîntreprinderi este aproape de final, mai ales că această reformă a fost inclusă și în PNRR. Cei care vor depăși acest plafon vor fi puși să plătească impozitul pe profit de 16%.
Pe lângă reducerea plafonului, Guvernul pregătește și o singură cotă de impozitare, față de cele două din prezent: 1% și 3%. Și cum Guvernul are o pasiune pentru creșterea taxelor, există șanse mari să fie păstrată doar cota cea mai mare.
„Au rămas rezidual aceste cote (de 1% și 3%, n.r.) de la un plafon mult mai mare și cred că este o idee bună să avem o singură cotă, este în atenția noastră și în discuțiile noastre va fi și această problemă, astfel încât să simplificăm. Cu cât simplificăm mai mult, cu atât e mai bine”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
În prezent, se aplică 1% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care nu depășesc pragul de 60.000 de euro, și 3% pentru cele care depășesc acest prag sau cele care desfășoară activități în anumite domenii.
Crește salariul minim, dar principalul beneficiar e bugetul statului
Guvernul va crește salariul minim la 4.325 de lei, de la 1 ianuarie 2026. O creștere de doar 275 de lei care este prezentată ca o mare victorie, însă bugetul statului va opri aproape jumătate din sumă. Creșterea salariului minim ajută bugetul statului să încaseze mai mulți bani. Cu actualele calcule, muncitorul va rămâne în mână cu circa 160 de lei, iar statul va încasa 115 lei.
În prezent, pentru salariul minim se acordă o scutire de 300 de lei de la plata contribuțiilor și impozitului. Adică impozitul de 10% și contribuțiile se calculează pe suma de 3.750 de lei. Salariul net al muncitorului ajunge la 2.574 de lei. Rămâne de văzut dacă această scutire se va menține și anul viitor sau plata contribuțiilor și impozitului va fi aplicată pe toată suma de 4.325 de lei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
