Un număr de 51 de politicieni şi funcţionari publici spanioli, inclusiv membri ai partidului de guvernământ, au fost reţinuţi luni într-un uriaş dosar de corupţie.
Oficialii implicaţi sunt acuzaţi că au luat mită sute de milioane de euro în schimbul acordării de contracte publice şi permise ilegale de construcţie. Procurorii spanioli duc o intensă campanie anticorupţie în ultima perioada, iar lista politicienilor puşi sub acuzare este din ce în ce mai lungă. Însă populaţia vrea să vadă cât mai repede şi primele condamnări.
Printre cei 51 de suspecţi reţinuţi sub acuzaţia de luare de mită se numără atât politicieni ai puterii cât şi cei ai opoziţiei spaniole, au anunţat procurorii. Cel mai greu nume implicat în acest scandal de corupţie este al lui Francisco Granados, fost şef al filialei din Madrid a partidului de guvernământ.
Procurorii spun că mită încasată de cei 51 de acuzaţi se ridică la nu mai puţin de 250 de milioane de euro. Banii au fost plătiţi în mare parte de companii de construcţii care primeau în schimb contracte publice şi modificări ale planurilor urbanistice zonale.
Şi, pe lângă oficialii acuzaţi de corupţie, sunt anchetate şi 260 de companii. Procurorii spun că reţeaua se întindea pe întreg teritoriul spaniei. Iar percheziţiile au fost efectuate astăzi în patru oraşe: Madrid, Valencia, Leon şi Murcia.
Pentru recuperarea pejudiciului anchetatorii au blocat peste 400 de conturi în care cei implicaţi încercau să ascundă mită. Unele erau deschise la bănci din străinătate, inclusiv în Elveţia, potrivit Digi24.ro.
Surse judiciare, citate de presă spaniolă, spun că numărul politicienilor reţinuţi sau măcar anchetaţi în acest dosar ar putea creşte în zilele următoare. Deşi suspecţii sunt membri ai mai multor partide politice, această anchetă reprezintă o nouă lovitură pentru Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy.
Într-un alt scandal izbucnit de curând, Rodrigo Rato, fost membru al partidului şi fost director al Fondului Monetar Internaţional, este acuzat că cheltuit în propriul interes fonduri ale grupului financiar spaniol Bankia, pe care l-a condus până în 2012. Bankia a fost aproape de faliment şi, pentru salvarea băncii, unii clienţi au fost nevoiţi să renunţe la o parte din economii. Anchetatorii spanioli au descoperit că Rodrigo Rato folosea la cumpărături un card fantomă emis de Bankia, pentru care nu plătea nicio taxa. Astfel de carduri aveau şi directorii băncii Caja Madrid.
Autorităţile spaniole nu anchetează doar faptele de corupţie, ci au declarat război şi evaziunii. Prin combaterea fraudelor fiscale au reuşit să aducă 28 de miliarde de euro în economie din 2012 până în prezent.