Șocurile din sectorul energetic și dezechilibrele dintre cerere și ofertă reprezintă principalele cauze ale presiunilor inflaționiste la nivel global, arată o analiză publicată de Cosmin Marinescu pe blogul personal.
Potrivit acestuia, evoluțiile economice din ultimii ani demonstrează că inflația actuală este rezultatul unor crize suprapuse, care au afectat simultan piețele de energie, materii prime și lanțurile de aprovizionare.
Creșteri accelerate ale prețurilor la energie și materii prime
Analiza evidențiază că, după scăderile masive din perioada lockdown-ului, prețurile energiei au crescut puternic odată cu relansarea economiei globale, pe fondul unui consum ridicat. Această evoluție a culminat cu o explozie a prețurilor în contextul tensiunilor geopolitice.
În paralel, materiile prime au urmat același trend ascendent. Metale precum aluminiul, cuprul sau nichelul au înregistrat creșteri semnificative, iar prețurile cerealelor au urcat pe fondul perturbărilor din producție și aprovizionare.
Crizele se resimt mai întâi în costurile de producție
Cosmin Marinescu subliniază un mecanism economic esențial: efectele crizelor apar inițial pe piețele factorilor de producție, unde scumpirile sunt rapide și generalizate.
„Crizele se resimt, în primul rând și cu mai mare intensitate, pe piețele factorilor de producție”, arată analiza, explicând că aceste creșteri se transmit ulterior în prețurile finale suportate de consumatori.
Important este faptul că aceste scumpiri nu s-au temperat nici după reluarea activității economice, ci au continuat să crească de la un trimestru la altul.
Cererea acumulată în pandemie a amplificat inflația
Un alt factor major identificat este acumularea de cerere în perioada pandemiei. Pe fondul incertitudinii, populația a economisit mai mult, în timp ce guvernele au susținut veniturile prin programe de sprijin.
Această „cerere excedentară” a fost eliberată ulterior într-un moment în care oferta nu putea ține pasul, accentuând presiunile inflaționiste.
Politicile economice, parte din „nota de plată”
Analiza mai arată că măsurile adoptate de state pentru a susține economia în pandemie – precum ajutoarele pentru populație și companii sau schemele de creditare – au contribuit indirect la inflația actuală.
Relansarea economiei nu s-a produs într-un context normal, ci într-unul în care dezechilibrele acumulate au generat presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Inflația, rezultatul unor șocuri suprapuse
Concluzia lui Cosmin Marinescu este că inflația globală actuală nu are o singură cauză, ci este rezultatul combinat al șocurilor energetice, al scumpirii materiilor prime și al dezechilibrelor dintre cerere și ofertă.
Aceste evoluții confirmă vulnerabilitatea economiei globale în fața crizelor multiple și arată că efectele acestora se propagă rapid dinspre piețele de producție către consumatori.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
