Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și riscuri, economice și politice, interne și externe, iar pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanțelor publice și de sustenabilitatea financiară, a declarat, vineri, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, la cea de-a treia ediție a Forumului educației financiare.
‘Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și riscuri, economice și politice, interne și externe. Pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanțelor publice și de sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul deficitului bugetar din anul 2024. Tot mai împovărătoare sunt și deficitele externe aflate în creștere, dar care trebuie corectate profund prin politici sănătoase și neapărat pe calea competitivității. România are mare nevoie de recâștigarea și consolidarea încrederii investitorilor. Din perspectiva Băncii Naționale a României, ca decident de politică monetară și autoritate de reglementare, este esențială consecvența în raport cu angajamentele asumate, cele privind politicile și reformele economice necesare, utilizarea fondurilor europene disponibile și, bineînțeles, implementarea proiectelor strategice de dezvoltare’, a spus Cosmin Marinescu.
Acesta a menționat că obiectivul esențial al stabilității financiare poate fi atins în mod sustenabil, însă doar prin partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și de ajustare.
‘Tensiunile geopolitice au în continuare un rol semnificativ, date fiind și conflictele din Ucraina și din alte zone ale lumii. În prezent însă, o sursă critică de riscuri a devenit războiul tarifelor comerciale. Tarifele anunțate recent de Statele Unite ale Americii au inflamat brusc economia mondială, iar răspunsul statelor partenere, probabil justificat, se prefigura și el a fi unul substanțial. În aceste condiții ne întrebăm, raportat la principiile comerțului liber și ale diviziunii muncii, principii sedimentate și validate științific de-a lungul întregii istorii a gândirii economice, oare cum putem recupera, dacă mai putem, bunul simț economic sau libertatea comerțului, în esență, ca premise indispensabile pentru business și prosperitate. Evident, răspunsul nu poate face abstracție de atașamentul onest al decidenților și al publicului față de educația economică’, a mai adăugat viceguvernatorul BNR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
