Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la festivitatea de începere a anului școlar, că a inclus subiectul consumului de droguri în rândul elevilor și tinerilor pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu a declarat că tema consumului de droguri în şcoli este una care ţine de siguranţa naţională, însă nu vor fi luate măsuri de testare în masă a elevilor, ci vor exista modificări legislative prin care părinţii, dacă doresc să fie le fie testaţi copii, atunci acest lucru să fie făcut pe cheltuiala statului.
În orice caz, un lucru este cert: autoritățile sunt îngrijorate de fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor.
Statistici îngrijorătoare
Anual, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen. În raportul din 2023 se arată că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).
Îngrijorător este că cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive – 13 ani.
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. Raportul este izbitor și concluziile sale sunt similare cu cele dintr-un raport întocmit de Secretariatul General al Guvernului în 2021.
O problemă de securitate națională?
Problema consumului de droguri în țară nu este așadar una de ieri de azi, ci are rădăcini adânci în societatea românească. Faptul că președintele discută problema consumului de droguri în ședința CSAT, demonstrează că aceasta a devenit o preocupare la cel mai înalt nivel, o problemă de securitate națională. De-a lungul timpului și alte state ale lumii au declarat război drogurilor – așa numitele „Drug Wars”. Mexic, Statele Unite sau Filipine au decis să abordeze holist problema drogurilor, înființând instituții noi și alocând resurse considerabile în lupta cu drogurile.
România ar putea fi una dintre țările de destinație și tranzit pentru droguri. Totuși, devine tot mai clar că există rețele subterane puternice care se ocupă de răspândirea acestora pe teritoriul țării. Adolescenții și tinerii devin victime predilecte ale acestor dealeri. Experiența celorlalte state care au făcut din combaterea consumului de droguri o chestiune de securitate națională ne spune că lupta nu este niciodată simplă sau de scurtă durată. Adesea este nevoie de un efort colectiv al mai multor instituții ale statului. Semnalul dat de președintele Iohannis este însă unul clar: în România problema consumului și a traficului de droguri a scăpat de sub control și este nevoie de măsuri urgente. Dacă așa stau lucrurile, ceea ce vedem în prezent ar putea fi doar vârful aisbergului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
