Ponderea tinerilor care nu vor să muncească este în creștere. E un fenomen care, din păcate, plasează România în fruntea unui clasament european nu tocmai lăudabil.
Cu o creștere alarmantă în ultimii 10 ani, această tendință a aproape că s-a dublat, semnalând o schimbare profundă în atitudinea tinerilor față de muncă și educație.
Potrivit datelor Eurostat, se pare că tinerii români nu mai vor să muncească. Aceasta nu este doar o percepție izolată, ci o realitate sprijinită de mișcări precum „Marea Demisioneală” din 2021, când sute de mii de români și-au părăsit locurile de muncă.
Fenomenul nu este limitat doar la România, căci și în Marea Britanie, unul din zece tineri refuză pur și simplu să intre pe piața muncii. Vedem că în clasament, România se poziționează pe primul loc, cu peste 12% dintre tineri care nu vor să muncească.
Suntem urmați de Bulgaria, Cehia si Slovacia. Cel mai bine in clasament se poziționează olandezii, cu nici 1% dintre tineri care nu au gânduri să nu își ia un loc de muncă
Dar de ce această reticență față de muncă? Într-o discuție cu hotnews.ro, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ne duce într-o călătorie istorică, explicând cum s-a schimbat percepția despre muncă de-a lungul timpului.
După Primul Război Mondial, munca a devenit principalul motor de creare a bogăției, amplificând importanța educației. Însă, în era noastră consumeristă, valorile s-au schimbat radical.
Analizele Băncii Mondiale subliniază că acest contract social al României este sub tensiune, cu un sentiment tot mai acut de sărăcie. În acest context, tinerii se confruntă cu o realitate dură: a trăi fără un loc de muncă este aproape imposibil, dacă nu te bazezi pe sprijinul unor părinți bogați. Mesajele de pe platformele online reflectă această disperare și dorința de a trăi „liber”, chiar dacă asta înseamnă să renunți la siguranța unui venit stabil.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
