România a înregistrat o creştere economică în primul trimestru de 2,3% pe seria brută şi de 2,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022, însă, raportat la trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a fost în termeni reali mai mare cu doar 0,1%, potrivit datelor provizorii (1) publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2023, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 120 din 16 mai 2023”, precizează INS.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2023, a fost de 389,155 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2022 şi în creştere cu 2,8% faţă de trimestrul I 2022.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312,092 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,3 % faţă de trimestrul I 2022, scrie agerpres.ro.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2023 faţă de trimestrul I 2022, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10%; construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.
Contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB.
Banca Mondială estimează că Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat în ianuarie 2023, dar ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, până la 3,9%, conform celei mai recente ediţii a raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat de instituţia financiară internaţională.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.
Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene arătau că economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
