Skip to content
Video

Cristian Buşoi, despre România cu Dan Bucura / EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este europarlamentarul PNL Cristian Buşoi.

Politicianul (candidat al Partidului Naţional Liberal pentru funcţia de primar general al Capitalei) a vorbit despre numele care se regăsesc în sondajele interne din PNL, despre tragedia bebeluşilor morţi din judeţul Argeş, precum şi despre situaţia tensionată de la televiziunile trustului Intact, ale căror sedii sunt ameninţate cu evacuarea de către ANAF.

Dan Bucura: Bună ziua, domnule Cristian Bușoi. Bine ați revenit în studioul nostru, la PSnews.

Cristian Bușoi: Bună ziua dvs. și celor care ne privesc pe site-ul PSnews.

Dan Bucura: De la ultima noastră întâlnire, aici, în studio, s-au mai întâmplat lucruri atât în ceea ce privește proiectul dvs. – candidatura la București –, cât și la nivel cotidian. Vă propun să intrăm un pic în partea inițială – aceasta cu candidatura – și am să vă întreb direct: pe surse, astăzi (joi – n.r.), am aflat că există… nu știu: al doilea, al treilea… încă un sondaj intern al PNL-ului, pentru a se stabili, a se definitiva (nici nu știu cum să-i spun) candidaturile pentru București: atât pentru Capitală, cât și pentru Sectoare. Ne puteți spune ceva despre acest lucru?

Cristian Bușoi: Există, într-adevăr, o cercetare sociologică în desfășurare în ceea ce privește profilul candidaților din interiorul PNL și așteptările electoratului precum și unele simulări pe intenția de vot. Nu știu să se fi încheiat această analiză, nu am niciun fel de informație în acest sens, așa cum, fiind direct vizat, am preferat să nu am niciun fel de amănunt legat de felul în care se desfășoară. Probabil că atunci când rezultatele vor fi gata ele vor fi prezentate în primul rând într-o discuție, într-o analiză în interiorul Partidului Național Liberal spre sfârșitul acestei săptămâni, la începutul săptămânii viitoare, urmând, dacă consideră colegii mei din conducerea centrală că sunt relevante, să fie transmise și publicului. În ceea ce privește sectoarele, aici vă pot spune mult mai clar și de fapt lucrurile au fost anunțate și de domnul Cătălin Predoiu. Începând cu săptămâna viitoare, vor începe niște analize mai detaliate pe fiecare sector, astfel încât cel mai târziu la începutul lunii martie să existe definitivată echipa de luptă pentru alegerile locale din București, unu plus șase – candidatul pentru Primăria generală și cei șase candidați pentru primăriile de sector.

Dan Bucura: Tot pe surse am aflat că alte două nume în sondajul de care noi vorbim ar fi – Adriana Săftoiu și Cătălin Predoiu. Despre vreunul din aceste două nume puteți să spuneți astăzi că vă temeți că ar putea ieși, să spunem, mai bine în sondaj decât dvs. sau că ar putea fi candidat în locul dvs. din partea PNL-ului?

Cristian Bușoi: Sigur că nu mă tem de colegi care pot fi bine plasați decât mine în sondaje. Eu cred că Partidul Național Liberal va trebui să ia cea mai bună decizie și să meargă cu cel mai potrivit și cu candidatul care are cele mai multe șanse. După știința mea, nici domnul Cătălin Predoiu, nici Adriana Săftoiu, nu și-au manifestat intenția de a candida la Primăria Capitalei, ba chiar domnul Predoiu, în discuțiile cu jurnaliștii, a fost destul de clar și de răspicat – el este un proiect foarte important pentru Partidul Național Liberal, acela de a fi candidatul nostru pentru funcția de prim-ministru la alegerile parlamentare din această toamnă, este foarte pregătit pentru această postură și pentru a fi prim-ministru al României, a muncit foarte mult la programul de guvernare și are o viziune articulată și foarte foarte bună despre ce ar trebui să se întâmple cu România după noiembrie 2016, are toate argumentele să fie prim-ministru după alegeri dacă Partidul Național Liberal va câștiga aceste alegeri și cred că e proiectul care i se potrivește și pentru care luptă foarte hotărât. Și Partidul Național Liberal nu se poate juca cu candidaturile la primul ministru așa cum cred că nu e bine să se joace nici cu candidaturile la Primăria general. Nu știu dacă acestea sunt numele testate în analiza sociologică. Dacă ele se vor confirma sau nu rămâne de văzut dar mi-ați evocat două personae care nu au intenția să candideze. Cred că vom primi explicații despre felul în care s-a realizat această analiză, utilitatea ei, și până la urmă care au fost numele care au fost luate în considerare.

Dan Bucura: Există totuși o particularitate la aceste alegeri, cel puțin pentru PNL. Oameni care iată, spuneți și dvs. și îi simțim și noi, nu vor să candideze, dar totuși sunt băgați în față, apar, și mai mult, alții care poate n-au gânduri de acest gen dar contestă alte candidature. În cazul dvs., ați fost contestat inclusiv de colegi de partid, voci, zic eu, de notorietate. Nu credeți că e totuși un semnal negativ pentru electorat care ar trebui să vadă toată stânga, sau toată dreapta, aliniată în spatele unui candidat? La PSD se vede lucrul acesta. Adică, ei sunt mult mai omogeni, ca să spunem așa, în spatele unui candidat. La dvs. încă, acest lucru poate fi perceput negativ de către electorat, nu?

Cristian Bușoi: Nu am simțit anumite declarații publice pe care le-ați evocat ca fiind contestări ale candidaturii mele ci mai degrabă ca niște exeplicații despre procedurile interne ale Partidului Național Liberal, dar vă pot confirma faptul și lucrul acesta l-am simțit și din campania mea directă și din discuțiile cu bucureștenii, și din discuțiile cu lideri de opinie, jurnaliști la diverse publicații scrise, online, mai ales cele cu profil pentru publicul de dreapta, că există o anumită confuzie în ceea ce privește ce își dorește Partidul Național Liberal pentru primăria generală și pentru Capitală. Mai ales că această confuzie a fost cumva generată și de distanța mare de transmitere a propunerii de către filiala București și o decizie finală a Biroului Politic Național, așa cum scrie în statut și așa cum trebuie să se întâmple în Partidul Național Liberal. Așa cum s-a întâmplat cu candidature la Iași, la Oradea, la Timișoara și în orice alt loc în care s-au validat de către conducerea centrală candidații pentru Consiliile Județene și pentru municipiile reședință de județ. Sper ca, odată ce decizia finală va fi luată și nu mai este foarte mult timp la dispoziție și cred că va fi luată în următoarea săptămână sau în următoarele două săptămâni, să se poată recupera tot acest timp și candidatul care va fi desemnat, că voi fi eu sau va fi altcineva din Partidul Național Liberal, toți să fim mobilizați pentru a face cumva ca acest candidat să aibă o șansă. Avem astăzi următorul tablou în București: avem un partid de stânga – Partidul Social Democrat – care stă pe un electorat foarte solid în ciuda multor probleme pe care le-a avut și în ciuda multor probleme pe care le-a cauzat bucureștenilor. Pentru că totuși, indiferent de cât ar încerca să se derogheze de o responsabilitate și susținerea fostului primar, al domnului Sorin Oprescu, există în mod clar o responsabilitate în condițiile în care domnul Oprescu a fost membru marcant al Partidului Social Democrat, a candidat în numele Partidului Social Democrat înainte, a fost susținut de electoratul PSD în 2008 în turul doi mai ales, a beneficiat de susținerea permanentă a Partidului Social Democrat, a fost susținut în interiorul USL în primul rând de PSD, și dacă vă aduceți bine aminte până la episodul cu reținerea domniei sale, a fost evocat ca și candidatura pentru PSD la alegerile locale din iunie a acestui an. Prin urmare, cred că există acolo o responsabilitate importantă și ea nu poate fi ștearsă cu buretele indiferent de orice candidatură care va veni în numele PSD și va încerca să lase impresia că se pornește de la un nou început și nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 7 ani, haosul din administrație, risipa banilor publice, lucrurile foarte discutabile care s-au întâmplat în Primărie, nu poate fi pus în cârca PSD. Dar cu toate acestea există în mod evident un electorat foarte solid. Avem vot dintr-un singur tur și sansa să oprim PSD să pună mâna din nou pe București, pe destinele bucureștenilor și pe bugetul Bucureștiului, este aceea ca dreapta să susțină cel mai bine plasat dintre candidați. Natural, această susținere ar trebui să vină către PNL, care are un scor electoral important, apropiat de cel al PSD, care până la urmă are niște structuri, va putea să pună în aplicare niște politici coerente, Consiliul general având câteva primării de sector, având șansa de a guverna România și de a avea sprijinul Guvernului, și această șansă trebuie fructificată de un candidat care poate să genereze efervescență în zona de dreapta a spectrului politic și să-I facă să înțeleagă pe toți bucureștenii care nu vor să câștige PSD-ul să meargă către candidatul PNL.

Dan Bucura: Domule Bușoi, am mai vorbit lucrurile astea dar poate ne precizați concret acum, ne-ați spus acum înainte să începem interviul că ați și finalizat proiectul. Ce ar putea aștepta bucureștenii de la actualul, să spunem, candidat, Cristi Bușoi, la viitorul primar Cristi Bușoi.

Cristian Bușoi: Am finalizat în urma dezbaterii cu bucureștenii, în urma multor întâlniri și multor evenimente pe care le-am organizat, interacțiuni cu cei care cunosc foarte bine problemele Bucureștiului, cu colegii mei din PNL, am finalizat proiectul meu de program – București, Capitala noastră. În această după-amiază intenționez să o lansez în dezbaterea publică. Fac anunțul la dvs, în emisiune. Acolo veți găsi nu numai o diagnoză foarte exactă a ceea ce s-a întâmplat în București în ultimii 7 ani de zile și o trecere în revistă a marilor probleme și a marilor dezamăgiri din ultimii 7 ani de zile, dar cel mai important – veți găsi soluții pentru problemele Bucureștiului. Sigur că dincolo de prioritățile majore – rezolvarea problemei traficului prin cele șapte soluții pe care le-am propus, de la sprijin din partea Guvernului pentru finalizarea centurii de sud a Bucureștiului, până la finalizarea pe bani europeni a celor trei magistrale noi de metrou. De la finalizare de către Primărie a lucrărilor deja aflate în curs și care trenează de foarte mult timp până la modernizarea mijloacelor de transport în comun și transport în comun. De la benzi unice pentru mijloacele RATB și a încuraja transportul alternativ în primul rând a bicicletelor, până la construirea de parcări pentru a putea face să demobilizăm oamenii să vină cu mijloacele de transport atunci când pot să-și lase mașina în mod decent într-o parcare, până la, cea de-a șaptea soluție – repornirea sistemului de monitorizare a traficului și extinderea lui la toate intersecțiile existente în București pentru că acum mai puțin de o treime din intersecții sunt în sistemul de monitorizare a traficului și dintre acestea foarte puține funcționează în acest moment din pricina mentenanței.

Dan Bucura: Scuzați-mă că vă întrerup: depinde și cu cine o să faceți acest sistem de monitorizare a traficului, ultima alegere se pare că n-a fost tocmai grozavă cu domnul Tiberiu Urdăreanu care acum, iată, dă cu subsemnatul la DNA pentru ce a făcut pe la primăriile din țară.

Cristian Bușoi: Bun, înțeleg că nu Bucureștiul e subiectul pe care îl are acum, dar, sigur, încă odată, în acest moment nu pot să indic cine și cum va face pentru că una dintre prioritățile mele va fi ca toate lucrurile care se vor desfășura, se vor derula în Primăria București, să fie într-o maximă transparentă și într-o maximă respectare a legii. Vor fi licitații făcute corect, licitații cu participări internationale, care eu mă voi strădui și sunt foarte hotărât să fac acest lucru, nu vor avea nici cel mai mic semn de întrebare că ar putea fi direcționate într-un sens sau altul.

Dan Bucura: Veți fi la fel de transparent și cu privire la ce s-a întâmplat? Pentru că până acum, desi ne așteptam ca la schimbarea de primari, cel care vine să devoaleze o bună parte din lucrurile mai puțin legale făcute de predecesori nu s-a prea întâmplat și de fiecare dată astfel de dosare parcă au fost băgate la sertar.

Cristian Bușoi: Știu că acum la Primărie se face un audit. Voi fi foarte transparent din afara Primăriei și cu lucrurile pe care am putut să le aflu mai ales din anchetele publice ale presei, am spus foarte hotărât că ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Arena Națională, e profund în neregulă, de la dublarea costurilor, până la povestea cu acoperișul care face impracticabilă acum Arena Națională. Am vorbit de faptul că în Sănătate s-au cheltuit peste 20 milioane de euro care ar fi fost mai mult decât suficienți să facem cel mai mare spital din Europa, nu doar cel mai mare spital din Estul Europei care să rezolve problemele cele mai serioase de sănătate din București. Am vorbit foarte nehotărât că mi se pare de neacceptat să dai patru milioane de euro pe un studiu de fezabilitate pe autostrada suspendată –  un proiect fantezist care sigur putea fi foarte bine gândit ca și un mijloc de PR și care s-a dovedit eficient pentru că într-un fel a reușit să păcălească o parte din bucureșteni dar care e absurd să dea atâția bani pe un studiu al unui proiect care știi că niciodată nu vei putea să-l pui în aplicare din foarte multe motive pe care nu le detaliez aici. Am spus foarte hotărât că 70 de milioane de euro îngropate în administrația cimitirelor mi se pare un lucru inacceptabil așa cum 100 de milioane de la Primăria Capitalei din cele 600 câte s-au cheltuit în București în ultimii 7 ani pe spații verzi, pe panseluțe și pe flori sunt iarăși bani în cea mai mare parte risipiți. În orice Capitală europeană există atenție față de spațiile verzi, față de flori, dar așa cum arată raportul Curții de Conturi și așa cum au verificat foarte mulți jurnaliști, acolo lucrurile sunt sub un semn foarte mare de întrebare, și nu doar la primăria Capitalei. Eu am spus toate aceste lucruri și le veți regăsi spuse cu subiect și predicat și în documentul pe care îl lansez dezbaterii publice. Am spus că dincolo de cele 3 priorități: traficul pe care l-am reamintit, reabilitarea infrastructurii și scăderea facturii la încălzire cu 30% prin măsurile pe care le voi detalia în program și construcția unui mare spital și susținerea sistemului de Sănătate din București pentru a rezolva problemele coloborat cu problema siguranței, și aici nu vorbim doar de Centrul pentru Situații de Urgență, ci vorbim de consolidarea clădirilor din Centrul Istoric care pot provoca foarte multe tragedii dacă se întâmplă, Doamne ferește, vreun cutremur pe care nu-l putem controla în mod evident. Dincolo de aceste 3 priorități: trafic, căldură, sănătate și siguranță, veți găsi în acest program și foarte multe alte răspunsuri la alte probleme punctuale: de la problemele de urbanism până la adoptarea de urgentă a noului plan urbanistic general, de la programul de înverzire, până la un program de construcție de creșe și grădinițe pentru că nici măcar banii pe care i-am primit de la Banca Europeană de investiții pentru școli – cele 102 școli – nu au fost cheltuiți în integralitate și o parte din aceste școli vor trebui să fie plătite din banii bucureștenilor. Nu mai vorbesc despre proiectele europene, am vorbit foarte mult. Pierdem zeci de milioane de lei doar din cele 8 proiecte de pe programul operational regional – cele mai clare și grave exemple fiind pasajul de la Piața Sudului, ambulatoriul Spitalului de Ortopedie Foișor și proiectul care leagă cele două lacuri Floreasca și Tei și Arcul de Triumf, până la lucrurile foarte grave tot pe fonduri europene legate de proiectul Glina care e un proiect care a fost mutat pe fondurile europene următoare, banii foarte mulți, zeci de milioane de euro, din vechiul exercițiu financiar, fiind pierduți în integralitate.

Dan Bucura: Aţi făcut, recent, un gest care mărturisesc că pe mine m-a surprins: aţi cerut demisia şefului Poliţiei Locale Bucureşti, domnul Ţincu (Ion Ţincu – n.r.). De ce vă spun că m-a surprins: pentru că este un personaj care provine de pe zona de dreapta – a fost prefect al Capitalei pe un mandat al liberalilor, după aceea a fost, oarecum, apropiat de PNL, chiar dacă ocupa un post călduţ în primăria lui Sorin Oprescu. Puteţi să comentaţi acest gest?

Cristian Buşoi: Nu-l cunosc pe domnul Ţincu. Nu cred că există vreo apropiere sau vreo apartenenţă faţă de Partidul Naţional Liberal…

Dan Bucura: Nu este membru.

Cristian Buşoi: …şi, în opinia mea, nici nu este foarte important, pentru că nu am ceva personal cu domnia sa. În întâlnirile publice pe care le-am avut, ni s-a atras atenţia de către mai mulţi cetăţeni că se întâmplă lucruri foarte ciudate în ceea ce priveşte Poliţia Locală. Dincolo de faptul că, în toate sondajele de opinie, a apărut ca o problemă siguranţa şi nu cred (şi e şi percepţia mea, şi percepţia altor bucureşteni) că există vreo convingere că Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti (ca şi cele mai multe poliţii locale de sector) îşi face cu adevărat datoria, pentru a creşte gradul de siguranţă al cetăţenilor, există foarte multe lucruri care ţin de anumite atribuţii pe care Poliţia Locală le deleagă – fără a fi neapărat întru totul acoperită de lege – unor firme private de pază. Şi aici lucrurile cele mai serioase se întâmplă în parcurile bucureştene: parcul Herăstrău este doar un exemplu. Nu ştiu de ce trebuie să avem şi Poliţie Locală (în care s-au investit foarte mulţi bani – în dotări, în echipamente –, s-au făcut angajări în ultimii ani), şi, în acelaşi timp, de siguranţa cetăţenilor să se ocupe alte firme de pază. Am evocat, de asemenea, şi problema care a mai apărut în presă, legată de aşa-zisa „Poliţie Locală Călare” – în realitate, o firmă de pază privată, care umblă cu însemnele Poliţiei Locale şi care, în opinia mea, nu se justifică. Chiar poliţie călare în parcurile bucureştene, în condiţiile în care nu avem acele culoare special făcute, poteci, ca în Hyde Park-ul din Londra sau în alte părţi unde există poliţie locală şi unde aceşti oameni sunt nevoiţi să meargă pe alei, printre tineri, printre oameni în vârstă, printre bătrâni cu nepoţei? În opinia mea, lucrurile acestea sunt inacceptabile şi chiar nu înţeleg utilitatea. Poate vor veni cu statistici în care aşa-zisa „Poliţie Locală Călare”, folosind caii, a prins infractori prin Bucureşti sau prin parcurile bucureştene. Altfel, dacă nu există aceste statistici sau nu există această realitate, mi se pare o altă modalitate de a risipi banul public şi de a face un show de prost-gust – aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani de administraţie PSD-istă a Bucureştiului: de la spectacolele cu cel mai mare cârnat până la tot felul de manifestări pe care chiar lumea artistică şi lumea culturală din Bucureşti le contestă foarte mult: bani, milioane de euro daţi pe tot felul de evenimente care, în opinia mea, puteau fi mult mai bine organizate şi cu obiective mult mai clare.

Dan Bucura: Şi, înainte de a ne muta pe zona cotidianului şi pe ceea ce se întâmplă în prezent, v-aş mai pune o singură întrebare legată de administraţia locală: veţi candida. În contextul acela, în momentul actual, interimar la Capitală este un membru PNL. Care – sigur – poate trage, să fie o locomotivă pentru dumneavoastră (prin realizările pe care le va face în acest scurt interval), dar poate să vă aducă şi prejudicii. În funcţie de ceea ce face acest primar interimar, există, în prezent, o parte a mass mediei care a contestat anumite acţiuni ale primarului interimar PNL. Credeţi că este un atu că aveţi un primar acolo interimar pentru candidatul Cristian Buşoi sau poate fi şi o bilă neagră în sensul ăsta?

Cristian Buşoi: Cred că domnul Răzvan Sava poate fi un atu pentru orice candidat al Partidului Naţional Liberal care va candida la alegerile locale şi, până acum, nu cred că există motive care să susţină ideea că ar fi fost lucruri în neregulă în timpul mandatului domniei sale. Sigur că este un mandat limitat, un mandat limitat în timp, în primul rând – pentru că vorbim de maximum 6 luni de zile (până în iunie), în care va putea să facă ceva domnul primar interimar. De asemenea, există un mandat limitat de faptul că un primar interimar (care stă şi pe o perioadă foarte scurtă, care nu candidează, care nu are perspectiva de a fi ales primar legitim al Bucureştiului) nu are aceeaşi autoritate (pe aparatul Primăriei, pe Consiliul General) ca şi un primar în funcţie, ca şi un primar ales de cetăţeni, ca şi un primar potenţial, care ar putea să se realeagă, în cazul în care acest lucru ar fi fost valabil. Mă refer – evident – la zecile, sutele de exemple din ţară, în care cei mai mulţi primari, probabil, îşi vor reconfirma madatul. Astfel încât trebuie să privim mandatul domnului Sava prin această perspectivă şi cu această situaţie obiectivă. Până acum, cred că a dat dovadă de o comunicare decentă cu mass media (faţă de opacitatea de dinainte). Sigur că şi înainte era o comunicare, dar o comunicare propagandistică. Şi, ori de câte ori apăreau anumite probleme, se venea fie cu o dezinformare, fie cu o glumă de prost gust şi, prin alte mijloace, se încerca închiderea gurii presei. Acum, cred că, la toate întrebările care au fost puse, presa a avut răspunsuri: şi la chestiuni din trecut, şi la probleme ale prezentului. Apoi, cred că domnia sa a avut o atitudine foarte decentă faţă de opinia publică, faţă de Consiliul General, faţă de partidele politice, faţă de cetăţeni. S-a angajat – şi am văzut că a făcut acest lucru – să ţină cont de opiniile cetăţenilor pentru bugetul anului 2016. Bugetul este în plină dezbatere publică, mâine (vineri – n.r.) se întâlneşte cu organizaţiile non-guvernamentale, a făcut o dezbatere şi cu consilierii… Chiar şi cei care nu sunt consilieri (candidaţi, oameni politici, oameni publici) ne-am expus un punct de vedere şi cred că va ţine cont de acest punct de vedere. A încercat să urgenteze lucrările de infrastructură şi să facă în aşa fel încât ele să se termine mai repede: şi la Arcul de Triumf, şi la Piaţa Sudului, şi la alte lucrări din Bucureşti. De asemenea, s-a angajat – şi am văzut că se regăseşte în buget – să finalizeze lucrările în domeniul sănătăţii şi, în primul rând, terminarea celor două proiecte din banii Primăriei: Spitalul Gomoiu (de copii) şi Spitalul Foişor. Ş-acolo moştenim foarte multe probleme (fiind proiecte cu foarte multe semne de întrebare), dar – mă rog – domnia sa acum este în situaţia de a abandona aceste proiecte şi de a îngropa efectiv zeci de milioane de lei care deja s-au cheltuit sau de a le duce la bun sfârşit şi, dacă au fost nereguli sau probleme de legalitate, sigur: responsabilitatea va fi a celor care le-au generat (aceste probleme).

Dan Bucura: Domnule Buşoi, vă propun să ne mutăm şi spre zona cotidiană şi aş începe prin a vorbi de două evenimente care au creat o reală emoţie în spaţiul public. Unul dintre ele este cazul bebeluşilor morţi sau internaţi în spitale, dintr-o cauză încă necunoscută, cu reacţii – zic eu – cel puţin bizare din partea autorităţilor, inclusiv a ministrului tehnocrat al Sănătăţii, care – iată – transmite (într-un fel sau altul) opiniei publice că suntem neputincioşi în faţa acestei probleme. Dumneavoastră cum comentaţi acest lucru?

Cristian Buşoi: Strict legat de domnul ministru al Sănătăţii, eu cred că a procedat corect şi cred că nu sunt multe lucruri de reproşat domnului ministru. A încercat, cumva, să calmeze situaţia, a încercat să ducă discuţia spre soluţii şi a încercat să facă în aşa fel încât să nu existe probleme în desfăşurarea actului medical propriu-zis. Adică să ia puţin presiunea de pe medici, care trebuie să se concentreze… Mă refer la cei din Bucureşti, pentru că la cei din Piteşti sau din alte părţi lucrurile sunt foarte serioase şi acolo trebuie să existe nişte anchete foarte, foarte serioase. Deci, din punctul meu de vedere (sigur: nefiind neapărat un obişnuit al comunicării publice, nefiind un om politic, un om public până la funcţia de ministru al Sănătăţii), eu cred că a procedat corect şi îl susţin în acest demers pe domnul ministru al Sănătăţii. În schimb, sunt foarte multe discuţii legate de felul în care s-a reacţionat şi felul în care sistemul de sănătate a gestionat această problemă: de la ancheta epidemiologică cu foarte multe semne de întrebare (căutând viruşi acolo unde nu pot fi găsiţi sau făcând un pic de show în momentul în care, până la urmă, atenţia trebuia să fie dusă către alte direcţii) până la tergiversarea unor cazuri în spitalele judeţene şi, în primul rând, în spitalul judeţean din Piteşti. Pentru că eu sunt convins că, dacă s-ar fi pus mai repede un diagnostic corect, dacă nu ar fi fost câteva zile pe-acolo, între diverse secţii, dacă s-ar fi ajuns mai repede la Bucureşti, lucrurile ar fi stat mult mai bine şi… Nu ştiu, nu vreau să merg acum către false speranţe pentru cei care încă luptă pentru copilaşii lor sau cumva să ducem discuţia că poate nişte vieţi ar fi putut fi salvate altfel, dar eu cred că sistemul de sănătate, dacă ar fi reacţionat mult mai coerent, lucrurile ar fi putut fi mult îmbunătăţite. Şi este o lecţie foarte importantă – iarăşi – pe care o vedem din nou, din păcate: o vedem cotidian (ori de câte ori apare câte un caz mai complicat), dar o vedem din nou cu această criză. Există o mare diferenţă de abordare (de calitate a serviciilor, chiar de mentalitate şi de raportare faţă de pacient) între spitalele universitare din Bucureşti şi spitalele din provincie, mai ales din centrele neuniversitare. Nu mă refer la Cluj, nu mă refer la Timişoara, nu mă refer la Iaşi, nu mă refer la Târgu-Mureş. Dar în centrele neuniversitare, din păcate, calitatea serviciilor se dovedeşte a fi discutabilă, cel puţin (şi trebuie să facem ceva pentru a creşte calitatea serviciilor), procedurile nu sunt la fel de coerente aşa cum sunt în spitalul de la Marie Curie, în spitalul de la Grigore Alexandrescu, în Spitalul Fundeni (dacă vreţi) sau în alte spitale în care s-au rezolvat probleme mai complexe de sănătate. Şi, dacă aceste lucruri pot fi înţelese prin faptul că aici, totuşi, vorbim de spitale universitare (cu medici care au avut şansa unei specializări în străinătate, cu oameni care, într-un fel, au avut o cazuistică mult mai largă), ceea ce este inacceptabil – din punctul meu de vedere – este diferenţa de raportare la pacient: şi părinţii acelor copilaşi, dar şi alţi pacienţi în alte situaţii similare reclamă, în primul rând, o problemă de raportare la pacient, o problemă de mentalitate, felul în care eşti privit, felul în care eşti tratat, felul în care ţi se pune un diagnostic, felul în care ţi se vorbeşte, felul în care te simţi – din păcate – încă umilit în multe dintre spitalele din România şi aceste lucruri nu ţin nici de bani, nici de dotări, nici de salarizare, ci ţin, pur şi simplu, de buna-cuviinţă a unor oameni. Care – sigur – sunt stresaţi, sunt copleşiţi de probleme, sunt copleşiţi de pacienţi, au dotări necorespunzătoare, dar care trebuie, totuşi, să nu uite că se află în faţa unor oameni bolnavi, unor oameni speriaţi, unor oameni emoţionaţi, unor oameni care trebuie ajutaţi, care trebuie mângâiaţi cu o vorbă bună şi a căror problemă trebuie rezolvată. Nu e aceeaşi situaţie peste tot – marea majoritate a corpului medical se comportă corespunzător, se comportă foarte bine, sunt mii (poate zeci de mii) de medici care îşi fac datoria ireproşabil, dar mai sunt şi anumite cazuri care nu trebuie trecute cu vederea şi pe care trebuie să le corectăm cu orice preţ.

Dan Bucura: Şi un alt caz care – iată – a ajuns să genereze impact în viziunea opiniei publice este închiderea sau – mă rog – somarea şi cu riscul de închidere – spun unii – intempestiv al unui post de televiziune făcut de către ANAF; spun alţii: normal, corect  şi legal. Punctul dumneavoastră de vedere care este privitor la ceea ce se întâmplă cu colegii noştri de la trustul Intact şi acţiunea Fiscului în ceea ce îi priveşte?

Cristian Buşoi: Punctul meu de vedere este unul echilibrat. Am urmărit dezbaterile din spaţiul public şi, dincolo de problema în sine, sunt foarte multe emoţii şi foarte multe lucruri care transcend problema propriu-zisă. Eu cred că mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, într-un fel, mesajul de pe Facebook al premierului Dacian Cioloş după dezbaterea din Parlament (cel care a intrat puţin mai în amănunt şi a explicat exact cum ar fi trebuit să stea situaţia într-o ţară normală) este mesajul corect şi echilibrat. Sigur că nimeni nu pune în discuţie faptul că trebuie aplicată o hotărâre judecătorească definitivă, nimeni nu mai pune în discuţie sau n-ar trebui să pună în discuţie faptul că bunurile trebuie să fie valorificate, dar există semne de întrebare serioase legate de acţiunea în forţă, intempestivă, de tip show mediatic a ANAF-ului, există serioase semne de întrebare dacă e o intenţie reală de a valorifica acele bunuri, de a le vinde, de a face un contract de închiriere mult mai avantajos până la vânzarea bunurilor sau există o intenţie de a închide un trust de presă, un organ de presă…

Dan Bucura: Din partea cui ar putea veni această intenţie? Că toată lumea vorbeşte de acţiunea în sine, dar nici nu s-a identificat un vinovat sau un om care ar avea acest interes.

Cristian Buşoi: Păi, nu: există o singură instituţie care poate să dea nişte răspunsuri la acest lucru şi această instituţie este ANAF-ul. Nu cred în teorii ale conspiraţiei şi nu cred că neapărat în spatele ANAF-ului ar sta alte instituţii sau în spatele unei acţiuni stau alte instituţii.

Dan Bucura: Vorbim de o instituţie decapitată într-o situaţie destul de grea, chiar şi pentru ea, şi care nu văd de ce s-ar implica într-o luptă de genul ăsta, cu închiderea televiziunilor, cu a face jocul cuiva şi aşa mai departe.

Cristian Buşoi: ANAF-ul nu este o instituţie decapitată. Sigur că nu e un moment uşor ca cel care a condus şi, într-un fel, a construit toate aceste noi proceduri şi toate instituţiile din interiorul ANAF să fie nevoit să fie demis din cauza unor acuzaţii care i se aduc de către alte instituţii ale statului. Dar, în acelaşi timp, eu cunosc ANAF-ul (am avut şansa să colaborez cu ANAF-ul în perioada în care am fost preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, mai ales că toată colectarea pentru fondul de sănătate se face prin intermediul ANAF – ea e instituţia care face colectarea contribuţiilor pentru asigurările de sănătate) şi vă pot asigura că ANAF-ul este una dintre instituţiile cele mai solide şi mai articulate din România, este o instituţie condusă, este o instituţie care are diverse compartimente, diverse servicii, diverse paliere… Are acest serviciu de antifraudă, care – sigur – are o oarecare… n-aş spune: „independenţă”, dar o oarecare libertate de acţiune în interiorul instituţiei propiu-zise, deci cred că are toate argumentele şi toate instrumentele pentru a lua nişte decizii. Şi aceste decizii trebuie să fie acelea de a aplica hotărâri judecătoreşti, de a recupera anumite prejudicii, dar, în acelaşi timp, de a se asigura că se face într-un fel rezonabil, că nu înseamnă închiderea unor instituţii care, până la urmă, aduc bani la buget şi care creează locuri de muncă şi care au locuri de muncă şi, până la urmă, trebuie să ţină cont şi de faptul că există un principiu fundamental (cel puţin egal cu cel al respectării şi punerii în aplicare a unor hotărâri ale judecătorilor), care este principiul libertăţii de exprimare şi pluralismului în libertatea de exprimare.

Dan Bucura: Ați vorbit puțin mai devreme inclusiv de intervenția președintelui Iohannis cu o declarație în sensul acesta, lucru care a stârnit numeroase rumori, inclusiv în mediul virtual. Foarte multe voci au spus că poate președintele nu ar fi trebuit să intervină în această poveste atâta vreme cât există o hotărâre judecătorească și, până la urmă, o acțiune a unei instituții a statului român. Credeți că a făcut bine președintele, totuși, că a transmis un mesaj legat de situația executării de la trustul Intact?

Cristian Bușoi:  Cred că președintele este atacat și criticat pe nedrept, din punctul meu de vedere. Domnul președinte Klaus Iohannis este ultima persoană din România care putea fi bănuită de interferențe în actul justiției, de intimidări la adresa unor instituții care trebuie să pună în aplicare anumite hotărâri. Cred că a avut o poziție decentă, o poziție corectă, o poziție care într-un fel exprimă ceea ce cred majoritatea românilor. Chiar si cei care sunt fani ai trustului și ai posturilor de televiziune, chiar și cei care se uită poate uneori critic la anumite emisiuni sau la anumite direcții de acolo. Și care pot să înțeleagă că a te folosi de punerea în aplicare a unei decizii după ce nu ai făcut aproape nimic, nici măcar nu ai intrat într-un dialog, nu ai incercat să găsești o soluție în aproape doi ani de zile, de a face acest lucru heirupist, cum spune președintele, cu termen, adevarat legal, dar care putea fi comunicat din timp înainte de a fi dată hârtia propriu-zisă, de cinci zile care este un termen total nerezonabil de a te muta chiar cu un ziar, chiar cu câteva calculatoare, chiar cu un site, cu atât mai puțin cu o adevărată industrie care înseamnă cinci posturi de televiziune. Cred că toate aceste lucruri nu sunt de natură nici să întărească democrația în România, nici să întărească pluralismul, nici să întărească libertatea de expresie și nici să întărească acea atmosferă de respectare a legii și de punere la comun a unor energii pentru a face un proiect național în următorii ani pentru România, la care domnul președinte se gândește cu foarte, foarte multă hotărâre pentru că înainte de a divide societatea românească, care este divizată ca urmare a eforturilor de acest fel de zece ani de zile ale fostului președinte Traian Băsescu, înainte de a ne răzbuna unii pe ceilalți pentru lucruri greșite din trecut pe care le-au făcut și unii și alții, cred că prioritatea noastră în următorii ani și, până la urmă, valoarea adăugată pe care o poate avea pentru România, în primul rând, alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte al României, este să ne punem să muncim pe niște proiecte importante: reforma Educației, reforma Sănătății, marile proiecte de infrastructură, atragerea fondurilor europene, reforma Administrației Publice. Sunt niște șantiere extraordinare pe care dacă le vom putea duce la îndeplinire, pe care dacă le vom putea îmbunătăți, aceste direcții, cel puțin pe care le-am amintit, lucrurile vor fi foarte benefice pentru toți cetățenii României. Și cred că asupra acestor lucruri trebuie să ne concentrăm și trebuie să creăm un climat de mai mult echilibru, de mai multă decență, de mai puțină pasiune distructivă care există, din păcate, în societatea românească.

Dan Bucura: Domnule Bușoi, o ultimă întrebare a interviului de astăzi, mă reîntorc la campania pentru locale și vă întreb dacă aveți pentru viitoare dumneavoastră candidatură, în cazul în care ea va fi, aveți un șef de campanie și dacă da, cine este acesta. Și, mai mult, dacă faptul că nu sunteți bucureștean 100%, așa cum au fost ceilalți primari de până acum, o bună parte, exceptându-l pe Traian Băsescu, poate constitui un handicap în această cursă pentru dumneavoastră.

Cristian Bușoi: Cred că ar fi fost prematur să-mi aleg un șef de campanie în condițiile în care nu exista o validare definitivă a candidaturii. Și așa a apărut multora dintre cei care privesc scena publică și scena politică din București că sunt singur în acest demers, că am pornit la o muncă seioasă, la construirea unui program, la devoalarea unor lucruri incorecte care s-au întâmplat în ultimii șapte ani, la explicarea soluțiilor pentru marile probleme ale Bucureștiului fără să am garanția acestei candidaturi. Dar mi-am asumat acest lucru pentru că am crezut că indiferent dacă voi candida sau nu, ceea ce spun, soluțiile pe care le-am găsit împreună cu specialiștii din domeniu, programul pe care îl pot pune la dispoziție celui care va candida în numele PNL și chiar, la un moment dat, celui care va câștiga, indiferent cine va câștiga. Pentru că aceste soluții poti fi folositoare oricui are buna credință să facă ceva pentru București. Cred că nu am greșit și toate lucrurile acestea vor putea să producă roade pozitive. Nu m-am gândit la o persoană anume, sigur că dacă voi rămâne candidat, natural aș vedea un șef de campanie din zona vechiului PDL, pentru a putea împreună să mobilizăm toate resursele umane din vechile organizații ale celor șase sectoare din București. În ceea ce privește chestiunea cu a fi sau nu bucureștean, născut în București, cred că este o chestiune secundară. Locuiesc în București din 2002, atunci când am venit ca student în anul 6, transferul de la sfârșitul anului 5 începutul anului 6, de la Universitatea de Medicină din Timișoara, la București. Am fost o scurtă perioadă în Consiliul General și, sigur, din 2007,cu excepția anului în care am fost președinte al Casei, sunt membru al Parlamentului European, am avut domiciliul neîntrerupt în București. M-am preocupat de problemele Bucureștiului și cred că cel mai important este ca bucureștenii să alegă un om care vrea cu adevărat să facă ceva, care a demonstrat că a făcut ceva bun în locurile în care a fost și care vine cu soluții la problemele Bucureștiului.

Dan Bucura: Mulțumesc, domnule Bușoi. Vă mai așteptăm cu drag și sperăm să aveți succes în demersul dumneavoastră de a câștiga până la urmă Primăria Capitalei.

Cristian Bușoi: Vă mulțumesc și eu foarte mult.

1 comentariu la “Cristian Buşoi, despre România cu Dan Bucura / EXCLUSIV (VIDEO)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *