Skip to content
Politică Video

Cristian Bușoi, despre România cu Dan Bucura EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul ediţiei de vineri a interviurilor video PSnews.ro a fost europarlamentarul Cristian Bușoi.

Prim-vicepreşedintele PNL a discutat despre pericolul deloc neglijabil pe care imigranţii îl reprezintă pentru Uniunea Europeană, atrăgând atenţia asupra eşecului multiculturalităţii.

Citește și: Europa, sub asediul valurilor de refugiaţi. Cristian Buşoi critică dur UE: Se află în marginea prăpastiei! EXCLUSIV (VIDEO)

Mai mult, Bușoi a vorbit și despre o eventuală intrare în lupta pentru Primăria Capitalei a fostului președinte al României, Traian Băsescu.

Citește și: Își pregătește Băsescu terenul pentru o revenire în forță? Bușoi: „Nu cred că bucureştenii mai pot fi păcăliţi” EXCLUSIV (VIDEO)

Totodată, eurodeputatul a vorbit, în exclusivitate, despre o eventuală retragere a candidatului PNL Ludovic Orban din cursa electorală şi susţinerea unui candidat independent, Nicușor Dan.

Citește și: Bușoi, despre o eventuală retragere din cursa electorală a lui Ludovic Orban: „Singura propunere majoră…” EXCLUSIV (VIDEO)

în plus, Cristian Bușoi a făcut și un bilanţ deloc elogios al cabinetului Cioloş, subliniind precara experienţă a miniştrilor tehnocraţi, precum şi gafele comunicaţionale ale acestora.

Citește și: Cioloş, preşedintele PNL? Buşoi, despre remaniere: România are un guvern dezechilibrat! EXCLUSIV (VIDEO)

Nu în ultimul rând,  europarlamentarul Cristian Bușoi a discutat și despre recentul scandal al  paradisurilor fiscale.

 

 

Dan Bucura: Bună ziua, domnule Cristi Buşoi. Bine aţi revenit la noi, în studioul PSnews.

Cristian Buşoi: Bună ziua.

Dan Bucura: Ultima dată când ne-am văzut, eraţi dat pe surse ca fiind candidat la Primăria Capitalei. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Aş vrea, în interviul nostru de azi, să atingem şi chestiuni legate de alegerile locale, de campanie, de viziuni şi aşa mai departe, dar şi chestiuni legate de politica externă, de criza refugiaţilor şi de multe lucruri care, până la urmă, ne vizează şi pe noi, România, ca parte a Uniunii Europene şi a problemelor globale. Haideţi să începem cu acestea. Mă gândeam… Recent, am văzut că Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia, în ideea aceasta de a opri valul de refugiaţi. Deja s-au luat unele măsuri: din Grecia, au fost trimişi înapoi, spre Turcia, aceşti refugiaţi. Credeţi că poate fi aceasta o soluţie sau ar trebui dublate astfel de măsuri, pentru ca Europa să ţină, oarecum, departe acest flagel?

Cristian Buşoi: Este, într-adevăr, una dintre părţile unei soluţii mai ample. Evident că nu poate fi aceasta singura soluţie şi, înainte de orice, cred că Uniunea Europeană trebuie să-şi regândească modul său de funcţionare. În opinia mea, Uniunea Europeană se află acum în marginea prăpastiei: şi ca încredere a populaţiei în funcţionalitatea sa, şi ca eficienţă a acţiunii sale, şi ca pericol în faţa unui fenomen pe care nu-l mai poate stăpâni, care este fenomenul combinat al migraţiei cu radicalizarea unor grupuri extremiste islamiste şi pericolul terorist, care – iată – nu mai este nicidecum undeva la porţile Uniunii Europene, ci s-a întâmplat în inima Uniunii Europene: la Paris (în 13 noiembrie), la Bruxelles (în urmă cu câteva săptămâni). Prin urmare, toate aceste lucruri arată că Uniunea Europeană este, în acest moment, cu adevărat în faţa unui pericol. Din păcate, modul său de a funcţiona (care este unul birocratic, dus către compromis, către o zonă a corectitudinii politice) în acest moment pare a fi depăşit. Riscăm să ne înecăm cu propria corectitudine politică, riscăm cu adevărat să ducem către o radicalizare şi mai mare a unor grupuri. În acelaşi timp, creşterea dezamăgirii multor cetăţeni europeni în faţa a ceea ce se întâmplă. Politica multiculturalistă dusă în Franţa, în Belgia, în Marea Britanie şi-a dovedit limitele, s-a dovedit că a fost mai degrabă un eşec decât un succes. Oricum, Uniunea Europeană se confrunta cu probleme foarte grave: a fost criza grecească (chiar s-a vorbit despre ieşirea Greciei nu numai din zona euro, ci şi din Uniunea Europeană – Grexitul); în iunie, cetăţenii din Marea Britanie se pronunţă dacă vor sau nu să rămână în continuare în Uniunea Europeană (acel Brexit de care s-a tot spus); sunt foarte multe alte probleme legate de funcţionarea instituţiilor. Şi acum, vine o criză foarte gravă – cea a refugiaţilor, cea a pericolului terorist – care, în opinia mea, nu poate fi combătută doar prin a face un acord cu Turcia şi a ne asigura că Turcia primeşte înapoi sau păstrează în ţara sa o parte din refugiaţi.

Dan Bucura: Aici, aş nuanţa un pic, pentru că există curente de opinie diferite. Foarte mulţi spun că, până la urmă, nu criza refugiaţilor este vinovată de atentate şi de creşterea riscului terorist astăzi în Uniunea Europeană, ci – aşa cum aţi spus şi dumneavoastră mai devreme – politica din ultimii ani a unor state componente. Credeţi, totuşi, că se poate vorbi şi de un risc real cu privire în virtutea acestui exod de populaţie (până la urmă, necunoscută) care ajunge în spaţiul european?

Cristian Buşoi: Cu siguranţă. Fără a încerca să alarmăm şi fără a merge către un discurs cu adevărat extremist – aşa cum a fost cel al lui Viktor Orban, aşa cum a fost al altor câţiva (puţini, e adevărat) lideri din Uniunea Europeană, există, însă (şi, din păcate, îmbrăţişat şi de domnul Traian Băsescu cu foarte multă ipocrizie), există, totuşi, o şansă rezonabilă ca, printre sutele de mii (deja peste un milion de refugiaţi) să se infiltreze şi oameni care au gânduri necurate în ceea ce priveşte Uniunea Europeană: actuali terorişti, posibili viitori terorişti. Şi, oricum, Uniunea Europeană nu este pregătită – prin politicile pe care le are – să-i asimileze în mod corect şi eficient pe aceşti oameni. Cu siguranţă, într-o Europă nepregătită, într-o Europă în care avem deja 24% din cetăţeni aflaţi la limita sărăciei sau sub limita sărăciei, în condiţiile în care avem deja grupuri compacte care au creat universuri paralele… În Bruxelles, sunt universuri paralele: cartierul Molenbeek, străzi din alte cartiere nu seamănă cu străzile sau cu cartierele imediat de lângă ele şi deja sunt comunităţi foarte mari cu foarte multe tensiuni care nu au un viitor, care au acumulat ură, care nu s-au integrat… Or, primind acest moment în modul acesta, fără să ne reformăm, fără să gândim nişte politici eficiente, fără să-i obligăm pe acei oameni să se integreze în felul nostru de a fi (să-şi găsească un loc de muncă, să plătească taxe, să se comporte adecvat, aşa cum trebuie s-o facă într-o ţară a Uniunii Europene), nu va face această criză decât să crească influenţa acelor grupuri extremiste, anarhiste, islamiste profund (în sensul negativ – jihadiste, dacă vreţi), cu sau fără elemente deja trimise pentru acest scop din zona de conflict. Şi sigur că nu neapărat terorismul este legat de fenomenul migraţiei. E legat de eşecul Uniunii Europene şi ţărilor europene de a-i integra; e legat de faptul că, din păcate, încă se tolerează foarte multe comportamente inadecvate. Toţi oamenii ăştia care au făcut atentate nu sunt la primul contact cu autorităţile.Toţi au fost în vizorul autorităţilor pentru diverse delicte (mai mici sau mai mari): unii vindeau bunuri contrafăcute; alţii se ocupau cu maşini furate. Toţi se aflau sau ar fi trebuit să se afle în atenţia autorităţilor şi ar fi trebuit de mult să se ia măsuri mult mai ferme împotriva lor şi n-ar fi ajuns să producă victime omeneşti. Şi sigur: nu în ultimul rând, trebuie găsită o soluţie la sursă. Am fost de curând în Liban, am văzut o tabără de refugiaţi, dar…

Dan Bucura: Asta vream să vă-ntreb.

Cristian Buşoi: …şi o să vă povestesc, dacă mă-ntrebaţi. În schimb, vreau să vă spun că toţi liderii politici sau ai societăţii civile de acolo care şi ei sunt copleşiţi… La noi, au venit un milion de refugiaţi. În Liban, sunt aproape două milioane. Uniunea Europeană are 500 de milioane de locuitori, Libanul are 4 milioane. Şi, evident, pentru ei, povara este aproape imposibilă. Dar spun că, fără  a găsi o soluţie durabilă în Siria şi în Irak (în Siria, pentru înfrângerea armată a Statului Islamic şi eliminarea de la putere a lui Assad şi trecerea la o societate pe bază democratică, de alegeri libere; iar în Irak, evident, lupta foarte clară împotriva terorismului), nu vom opri nici exodul (sunt deja 4 milioane de sirieni care au plecat: 1.200.000 în Liban, 1.000.000 în Uniunea Europeană, 2.000.000 în Turcia), nu vom opri nici exodul şi nu vom opri nici terorismul.

Dan Bucura:  Voiam să vă întreb despre vizita dumneavoastră în Liban și chiar rugămintea ar fi, foarte pe scurt, să ne povestiți experiența de acolo. Cum ați perceput oamenii, ce spunau, ce imagine v-a lăsat, până la urmă, această experiență?

Cristian Bușoi: Am fost două zile în Beirut, în Liban, într-o delegație restrânsă a Partidului Popular European, de europarlamentari și de colegi din Partidul Popular European. Sigur că cel mai important moment și cel mai impresionat a fost vizita în tabăra de refugiați din Valea Bekaa. Este una dintre cele mai mari de refugiați sirieni. Am fost puternic impresionați. Sigur că în Liban sunt acei sirieni care nu au nicio șansă să plătească traficanții, călăuzele, acea lume infracțională care îi duce către Uniunea Europeană, și au fost nevoiți să meargă în Liban. În general, în tabere erau foarte multe femei, foarte mulți copii; cele mai multe dintre femei își perduseră soții, fie omorâți de regimul Assad, fie în diverse alte împrejurări. Erau și câțiva care fugiseră din fața Statului Islamic. E într-adevăr impresionat să vezi că în secolul 21, semeni ai tăi trăiesc în condiții de ev mediu, sunt dependenți de cei 26 de dolari pe lună pe care îi primesc pentru hrană de la donatorii internaționali, Organizația Națiunilor Unite, iar o parte dintre ei, cazurile cele mai extreme, primesc un ajutor la fel de modest, din partea unor organizații non-guvernamentale locale, susținute de la nivelul Statelor Unite sau la nivelul Uniunii Europene sau chiar din partea unor fundații de caritate, ai unor oameni de afaceri din Orientul Mijlociu. Dar la rândul lor, trebuie să plătească chirie pentru corturile în care stau înghesuiți și trebuie să plătească electricitatea. Plus, trebuie să-și procure hrana, care nu este deloc ieftină, chiar într-o țară ca și Libanul. Aceasta este partea umanitară pe care am ținut să o spun și care, sigur, e impresionantă. Nu contest faptul că există multe probleme și în Uniunea Europeană. Și România are zone ale sărăciei, dar cu adevărat acolo oricine ar merge se simte extrem de impresionat. Pe de altă parte, am văzut o lume care nu seamănă nicicum cu lumea în care trăim noi, nici ca și atitudine, nici ca şi obiceiuri, nici ca și fel de a pune problema, nici ca îmbrăcăminte, nici ca atitudine, până la urmă. Și mi-am dat seama că eforturile pe care trebuie să le facem este să rezolvăm problemele acolo. Căci dacă importăm către Uniunea Europeană acele probleme, dacă importăm către Uniunea Europeană acea lume, despre care v-am spus şi mai devreme – sunt deja un milion de oameni veniți, sunt deja multe comunități care au venit în ultimii ani și dacă mai vin refugiați în ritmul în care au venit, vă asigur că Uniunea Europeană va exploda. Și cred că e mult mai eficient să încercăm să punem la dispoziție mijloace financiare. Costul ar fi mult mai mic decât dacă am face lucrul acesta pe teritoriul Uniunii Europene. Eforturi diplomatice, plus o atitudine mult mai hotărâtă, în ceea ce privește situația din Siria – putem avea o șansă. Altfel, lucrurile vor fi extrem de complicate pentru noi.

Dan Bucura: Înainte  să abandonăm această temă a refugiaților, eu aș mai avea o singură întrebare. Ați și amintit, puțin mai devreme, despre relația puțin mai dură pe care a avut-o premierul Orban. Cum catalogați această inițiativă încă nefinalizată, de ridicare a unui gard, efectiv în sensul izolării a două granițe cel puțin,  demersul făcut până acum de către Ungaria, și dacă până la urmă, nu poate fi interpretat el ca o normalitate, atâta vreme cât nu este o premieră avem și cazul Israelului în care s-a făcut efectiv un sanctuar și pe baza unui gard de sârmă? Cum se poate, totuși, Uniunea Europeană să rămână un conglomerat, o alianță, atâta vreme cât statele pun problema  izolării ganițelor lor, fizic?

Cristian Bușoi: Sigur că Ungaria are dreptul să facă acest lucru. Eu pot să cred că este mai degrabă un gest populist, așa cum, de exemplu, nu a fost în regulă nici felul în care, sub camerele de televiziune, autoritățile de poliție de fontieră ungare s-au purtat cu refugiații. Una este să spunem că nu putem improta în Uniunea Europeană problemele din Orientul Mijlociu, una este să spunem că nu putem, în acest moment, primi refugiați, cât timp e clar că nu îi putem acomoda și nu avem instrumente să-i integrăm cu adevărat în societatea Europeană și alta e să devenim inumani, de dragul voturilor, de dragul populismului, de dragul de a da un exemplu cât de ferm și cât de tenace ești în relația cu refugiații, să umilim nişte oameni care trebuie, până la urmă, tratați cu umanitate. Trebuie găsite soluții la această problemă, dar acestea trebuie făcute cu moderație, cu normalitate, cu echilibru și cu eficiență, nu cu lucrurile acestea care doar dau impresii și, de fapt, te ajută să câștigi voturi interne. Nu știu dacă acest gard va opri exodul și imigrația, evident însă că pot să înțeleg nervozitatea unor state europene, pe două dintre țările care au relații foarte permeabile și care încă sunt în Schengen (România a fost ținută în afara Schengen, deci are toate mijloacele să-și securizeze frontierele și a investit foarte mult). În schimb, Grecia și Italia, mai ales Grecia, este bine-mersi în continuare ținută în spațiul Schengen, în condițiile în care, numai anul trecut 850.000 de refugiați au intrat prin Grecia. E o situație care nu se poate rezolva punctual, trebuie ca Uniunea Europeană să se trezească, trebuie găsite soluții la nivel european, iar dacă unele state își iau nişze măsuri, ale lor, pentru a putea să se protejeze, toate aceste măsuri trebuie să aibă o anumită moderație și o anumită umanitate.

Dan Bucura: Vă propun să ne mutăm în spațiul mioritic, mai exact la spațiul Bucureștean. Mai avem puțin și, iată, vom alege primarul Capitalei. Dumneavoastră aţi fost o bună bucată de vreme propunerea partidului pentru această candidatură, aţi fost schimbat ulterior, de Ludovic Orban, întrebarea mea este dacă pentru această decizie a existat o motivaţie exclusiv prin prisma sondajelor preelectorale şi alte chestiuni legate de susţinerea partidului? Întrebarea, cu siguranţă, aţi mai răspuns la ea, dar poate până astăzi, aveţi o radiorafie mai exactă şi a momentului şi a ceea ce s-a întâmplat după.

Cristian Buşoi: Decizia de a-i preda ştafeta lui Ludovic Orban a fost luată în urma unei analize sociologice foarte atente şi în urma unei discuţii cu conducerea centrală şi cu preşedintele organizaţiei Bucureşti. Sigur că vă pot spune acum, privind în trecut, că nu întotodeauna m-am simţit puternic susţinut de Partidul Naţional Liberal. Mi se pare că uneori uităm că adversarul este PSD-ul şi ne folosim prea multe energii în competiţii interne sterile şi în planuri care ţin exclusiv de o logică a alegerilor interne din Partidul Naţional Liberal şi mai puţin de bătăliile politice pe care trebuie să le ducem şi de felul în care trebuie să convingem electoratul că suntem cei mai buni. Poate a contat într-un fel şi faptul că am simţit  o oarecare rezervă şi în interiorul Partidului Naţional Liberal, dar cea mai importantă decizie a fost legată de sondajele de opinie. Am avut sondaje de opinie care arătau că, în ciuda multor eforturi pe care le-am făcut, în ciuda faptului că am fost singurul candidat care  a  venit cu propuneri concrete şi cu un program complet pentru Bucureşti, în ciuda evenimentelor şi în ciuda contactului strâns pe care l-am avut cu bucureştenii, în ciuda campaniilor pe drepturile pacienţilor sau alte campanii pe care le-am făcut în această perioadă, încă se păstra o diferenţă între noi şi Partidul Social Democrat. Şi eu, şi Ludovic Orban, ne aflam la egalitate în preferinţele electoratului, undeva la scorul partidului, în jurul cifrei de 30%, dar urma să vedem cine are un potenţial mai mare de a coagula alte voturi din zona de dreapta, pentru a putea depăşi candidatul PSD, ţinând cont că avem alegeri într-un singur tur. Şi analiza mea, şi analiza colegilor, a fost aceea că Ludovic Orban este candidatul care poate câştiga, care poate coagula mai multe voturi de dreapta, a fost viceprimar, are foarte multă experienţă şi are un discurs foarte hotărât, foarte agresiv, în sensul bun al cuvântului, împotriva Partidului Social Democrat. Cred că încă lupta politică, diferenţierea faţă de un alt partid, mesajele de atac pot fi mai eficiente decât mesajele de construcţie, de proiecte concrete. Chiar dacă se clamează în spaţiul public că oamenii s-au săturat de lupta politică şi îşi doresc mai mult proiecte şi viziuni pozitive.  Şi în urma acestei analize, am predat această ştafetă, sunt total mobilizat în a-l susţine pe Ludovic Orban şi cred cu sinceritate în şansa lui Ludovic Orban de a câştiga Primăria Capitalei.

Dan Bucura: Aţi vorbit de adversarul tradiţional al PNL-ului, PSD-ul, şi de lupta în ideea de a nu lăsa să acapareze Primăria Capitalei. Însă, în ultima vreme, tot mai des (pe surse, chiar şi vizibil), vedem că mai aveţi un adversar, şi anume Traian Băsescu. Se vorbeşte şi astăzi şi-ar strânge semnături şi probabil va intra în cursa electorală la Bucureşti. Cât de grav încurcă acest lucru candidatul PNL-ului, ţinând cont că, până la urmă, vorbim de o fragmentare a dreptei, în timp ce pe partea stângă e un pic mai multă linişte?

Cristian Buşoi: Am mai comentat o eventuală intrare în luptă a domnului Traian Băsescu la Primăria Capitalei şi atunci când eram eu în poziţia de a fi posibil candidat şi în cele două-trei ocazii când domnia sa mă ataca în mod direct şi cu un limbaj inadecvat pentru un om politic şi, mai ales, pentru un fost şef de stat. Nu mi-am schimabt părerea, cred că domnul Traian Băsescu este un politician expirat, cred că mesajul domniei sale nu mai poate sensibiliza un număr consistent de votanţi, nici din Bucureşti, nici la nivel naţional. Sigur că poate fi pentru dumnealui o oportunitate de a ieşi în faţă, de a arunca petarde, de a încerca să distorsioneze mesajele dintr-o bătălie electorală care cred că ar trebui, totuşi, să se concentreze mai degrabă către ce trebuie făcut pentru Bucureşti. Avem de rezolvat problema traficului, avem de înlocuit un sistem de încălzire depăşit, cu foarte multe pierderi,  avem de făcut ceva pentru sistemul de sănătate (eu îmi propusesem un mare spital, se va regăsi acest proiect şi în programul lui Ludovic Orban, dar şi alţi candidaţi, din Bucureşti şi din ţară au vorbit că avem nevoie de o infrastructură sanitară nouă care să rezolve problemele de sănătate), avem nevoie de politici de mediu. Or, cu intrarea aventuală a lui Traian Băsescu, cu siguranţă candidaţii nu vor mai dezbate aceste lucruri, ci vor răspunde la diverse teme false şi la atacuri pe care le va lansa dumnealui. Şi oricum, dacă doreşte să-şi termine cariera politică cu un rezultat de locul 3 sau 4 într-o bătălie pentru Bucureşti, este opţiunea domniei sale. Eu nu cred că are ce să spună bucureştenilor şi nu cred că bucureştenii mai pot fi păcăliţi încă o dată de Traian Băsescu.

Dan Bucura: Un scenariu pe care în premieră l-au adus pe piaţă colegii de la Psnews, venit din surse liberale, prinde tot mai mult contur. Este vorba despre o eventuală retragere a candidatului PNL Ludovic Orban din cursa electorală şi susţinerea unui candidat independent care, mai nou, se pare că ar putea fi chiar independentul Nicuşor Dan. Cum vedeţi acest scenariu, inclusiv Ludovic Orban, prezent la noi l-a comentat. A spus că  este exclus ca cineva să-l poată determina pe el să iasă din cursă – era foarte hotărât. Cum vedeţi, din exterior – să spunem aşa – această poveste?

Cristian Buşoi: Şi eu cred că este exclus acest scenariu. Mi s-a părut foarte arogant felul în care Nicuşor Dan a cerut Partidului Naţional Liberal să renunţe la candidatura lui Ludovic Orban şi să-l susţină pe el. Eu cred că un pardid, ca şi Partidul Naţional Liberal, poate fi remorca unei organizaţii non-guvernamentale. Partidul Naţional Liberal este partidulc are trebuie să câştige alegerile locale şi cele parlamentare, trebuie să vină în faţa românilor cu proiecte foarte coerente, foarte concrete şi în sinergie cu preşedintele Klaus Iohannis, în următorii ani să schimbe în bine şi administraţia locală, dar şi administarţia centrală şi să rezolve marile probleme ale românilor şi ale României şi să vină în faţa electoratului cu oameni potriviţi. Ludovic Orban este un astfel de om potrivit. Nu putem ca în cea mai importantă bătălie electorală pe care o ducem să renunţăm la un candidat şi să mergem cu un candidat care încă se zbate cu un procent de sub 10% în preferinţele electoratului. Mai mult decât atât, cunoscând deja bine problemele Bucureştiului, muncind şase luni la un program pe care l-am pus la dispoziţia lui Ludovic Orban, dar l-am făcut şi public pentru toţi cei care doresc să vadă care ar putea fi soluţiile la problemele bucureştenilor, vă spun cu toată hotărârea că poate domnul Nicuşor Dan că este un eficient ONG-ist, că a avut nişte rezultate punctuale pe nişte chestiuni legate de patrimoniu, nu contest că poate să fie un bun matematician sau a fost un bun matematician, dar ca administrator al Bucureştiului, ca primar al Bucureştiului, până acum nu a dat nicio dovadă că s-ar califica să fie un astfel de administrator sau primar cât de cât decent. Nu am văzut soluţii concrete la domnia sa, nu am văzut un discurs de lider, de priamar, de om care să adune toate sincergiile pentru a face ceva pentru Bucureşti. Singura propunere majoră a fost aceea că doreşte să distrugă sinstemul centralizat de căldură, doreşte să distrugă RADET-ul, doreşte să pună pe drumuri 4.000 de familii. Plus că, probabil nu ştie că s-au făcut investiţii, că urmează a veni 180 milioane euro, bani europeni, gratis, pe care România deja i-a contractat pentru îmbunătăţirea sistemului de încăzire, a conductelor prin care circulă agentul termic şi să înlocuiască acel sistem cu un experient, care a mai fost încercat prin unele oraşe din România şi care a eşuat – aşa-zisele centrale de cartier – în realitate, doar nişte interese ale unora care vor să vândă astfel e echipamente.   Or, eu cred că astfel de idei, nu numai că sunt contraproductive, sunt şi extrem de periculoase şi, în opinia mea, nu există niciun motiv, nu doar ca Partidul Naţional Liberal să-l susţină pe domnul Nicuşor Dan, ci şi bucureştenii să-i ofere încredere, altfel decât dintr-un gest de frondă faţă de clasa politică. Dar bucureştenii care vor face o opţiune în alegerile locale, în data de 5 iunie, trebuie să înţeleagă foarte bine că vorbim de alegeri dintr-un sngur tur, şi că toţi cei care nu doresc să vadă Bucureştiul acaparat de Partidul Social Democrat, de gaşca PSD – care a fost şi în spatele lui Sorin Oprescu – de domnul Dragnea care vrea să transforme Bucureştiul într-un fel de Teleorman, toţi aceşti oameni punându-se acum în spatele doamnei Firea, care este doar o interfaţă între interesele găştii Partidului Social Democrat. Cred că trebuie să înţeleagă toţi aceşti oameni, să meargă către votul util şi să susţină acel candidat de dreapta care are cele mai multe şanse. Şi în acest moment, în mod indubitabil, acest candidat este Ludovic Orban.

Dan Bucura: Vă propun pe ultima parte a interviului nostru de azi să ne focusăm puțin și pe guvernul tehnocrat. În primul rând, v-aș întreba:  se vorbește recent despre o posibilă remaniere. Mai mulți miniști au fost identificați de către presă și de către societatea civilă ca având o activitate nu tocmai la nivelul așteptărilor, să-i spunem așa, elegant. Din punctul dumneavoastră de vedere cum se vede această activitate a guvernului Cioloș după așa-zisa lună de miere, luni de miere, pe care le-au avut până acum din partea românilor.

Cristian Bușoi: Eu cred că în acest moment România are un guvern dezechilibrat. Are un premier foarte bun, un premier care este extrem de apreciat în cancelariile europene, care a adus o nuanță importantă de normalitate în relația cu presa, în relația cu cetățenii. Este un om serios, un om modest, un om echilibrat, un om care nu intră în conflicte sterile și încearcă să facă ceva sau să pună bazele unor proiecte durabile chiar dacă are la dispoziție doar câteva luni de zile, un an cel mult, pentru a face acest lucru. Și o echipă care, din păcate, nu este deloc  egală. Sunt câteva zone de ministere și, mai ales, de miniștri, care evident că nu fac față cerințelor și exigențelor unor posturi ministeriale, care nu au experiența în a conduce o organizație atât de importantă cum este un minister și care mai mult decât atât au făcut și multe declarații publice neinspirate care l-au pus pe premier într-o situație foarte delicată, aceea de a încerca să explice, aceea de a încerca să echilibreze, de a încerca să astupe niște nemulțumiri foarte justificate ale dumneavoastră, jurnaliștilor și ale opiniei publice. De aceea cred că este foarte dificil să ai un prim ministru bun cu câțiva miniștri care au experiență și care sunt performanți, dar și câteva ministere care nu se ridică la înălțimea nici exigențelor premierului, nici a așteptărilor populației și am văzut și eu în presă anumite zvonuri legate de remaniere. Din punctul meu de vedere, cred că o remaniere pe anumite zone și, sigur, o să mă opresc aici pentru că nu e decât treaba primului minsitru să facă această evaluare și să decidă, dar o remaniere se impune în acest moment în cabinetul condus de premierul Cioloș. Altfel, exceptând episodul în care nu am înțeles rezerva față de un proiect al PNL de a stimula natalitatea și într-un fel de a repara niște nedreptăți șia aduce, așa cum e corect și drept, sistemul de acordare a indemnizațiilor pentru creșterea copilului care să țină cont de veniturile reale fără a fi o limită artificială impusă și care ar trebui să se desfășoare pe prioada a doi ani de ziel, deci exceptând acel episod,c are în final cred că va fi rezolvat pentru că trebuie să gasim sursa bugetară pentru bugetul anului 2017 și pentru a doua jumătate a anului 2016. În rest, cred că sunt lucruri bune care au fost pornite în această perioadă și, evident, multe dintre ele vor trebui să fie continuate de guvernul politic care se va așeza după noiembrie 2016, în funcție de ceea ce vor decide românii.

Dan Bucura: Ați vorbit foarte frumos de Dacian Cioloș, motiv pentru care nu pot să nu vă introduc într-un alt scenariu și să vă intreb cât de reală vedeți posibilitatea ca actualul premier să preia șefia PNL la un anumit moment.

Cristian Bușoi: Cred că e foarte prematur să discutăm astfel de scenarii. Sigur că scenariul s-a mai propagat în sapțiul public. Au existat din partea copreședinților PNL invitații publice pentru domnul Cioloș de a veni în PNL, dacă dorește. Până acum nu și-a exprimat în niciun fel o astfel de opțiune. Mai mult decât atât, a întărit ideea că cel puțin până în noiembre va fi un prim-ministru independent, tehnocrat, care nu se va amensteca în viața politică, va încerca să țină un echilibru între cele două mari forțe politice, care sigur că sunt în luptă. Luptăm cu PSD-ul, ne vom lupta la alegerile locale, ne vom lupta la alegerile parlamentare, dar care, totuși, pentru a găsi o soluție pentru România am decis și noi și ei să oferim încredere și votul de învestitură acestui cabinet tehnocrat. Prim urmare, nu aș vrea să alimentez aceste speculații. Cred că există, adică sunt sigur că există o deschidere din partea Partidului Național Liberal, încă o dată, au afrmat-o și doamna Gorghiu și Vasile Blaga, dar nu sunt în acest moment niciun fel de indicii serioase, temeinice că domnul Cioloș ar dori să vină către PNL.

Dan Bucura: Și ultima întrebare de astăzi se leagă de recentul scandal Panama Papers. Au fost identificați și o serie de oameni de afaceri, de români până la urmă, care au apelat la această filieră de a muta banii din România către un paradis fiscal și întrebarea mea se leagă în primul rând nu neapărat punctual despre paradisul fiscal din Panama, ci de paradisurile fiscale, în general. De ce credeți că românii și-ar muta banii în acea zonă dacă ar putea fi o decizie exclusiv financiară sau vorbim de banii negri, reali pe care unii i-au produs în țara asta și i-au mutat acolo și, în al doilea rând, dacă vedeți o posibilitate din partea statului român, la nivelul nostru mic, de a opri astfel de acțiuni, în contextul încare am văzut deja o inițiativă legislativă scoasă pe piață de impozitare cel puțin la nivelul de 16% a unor astfel de sume.

Cristian Bușoi: Ceea ce se întâmplă cu dezvăluirile legate de Panama Papers și ideea de offshore-uri, în general, e un alt subiect care zdruncină din temelii încrederea cetățenilor europeni în elitele economice și politice. Cred că felul în care s-a construit Uniunea Europeană și felul în care s-a construit și trebuie să se construiască România ține și de o anumită slidaritate care trebuie să existe între cetățenii acestei țări. O țară nu poate fi performantă și nu poate fi un loc plăcut și sigur de trăit dacă nu contribuim cu toții la sistemul de sănătate, la sistemul de educație, la construcția de autostrăzi, al construcția de drumuri, la o mai bună dotare a insituțiilor care fac justiție sau care ne apără de infracțiuni, poliție și alte instituții. Ori pentru a putea să facem acest lucru trebuie să plătim taxe și impozite și nu să ascundem sau să încercând să optimizăm lucrurile ducând banii către paradisuri fiscale, către zone în care impozitarea este zero și în care nu exită niciun fel de valoare adăugată pentru statul în care ai făcut acești bani. Din punctul meu de vedere cred că acest fenomen nu este în regulă și în mod clar înțeleg supărarea și nemulțumirea și presei și organizațiilor din societatea civilă și a populație, în general. Vorbim încă o dată despre acei bani făcuți legal și transferați legal către paradisuri financiare undeva optimizând legislația din punct de vedere al fiscalității, dar cred că, deși poate fi un lucru legal, este un lucru puțin moral sau imoral, dacă vreți. Și v-am explicat de ce pentru că dacă toți cei care au posibilitatea fac acest lucru, la sistemul de sănătate, la sistemul de educație, al bugetul statului nu va mai contribui nimeni. Unii oameni de afaceri vor spune că acei bani sunt cheltuiți ineficient. Da. Haideți să luptăm să-i cheltuim eficient și banii din sănătate, și banii de autostrăzi, și banii de drumuri ș.a.m.d. Și corect, de-asta e importantă lupta anticorupție, dar asta nu e nicio scuză pentru a nu plăti taxe într-o țară, chiar și în România unde taxele sunt mici, dar e valabil pentru orice țară europeană și de a face acest lucru către paradisuri fiscale. Și sigur că e al doilea fenomen pe care l-ați menționat, cel al ascunderii unor sume ilicite. Dar aici deja vorbim de o zonă în care lucrurile sunt clare. Orice încălcare a legii trebuie investigată și sancționată și nu e nevoie de niciun impuls suplimentar pentru acele instituții care pot să facă acest lucru să rezolve această problemă. În ceea ce privește ideea impozitării cu 16%, sigur că nu este o idee care trebuie respinsă din start și eu cred că toate eforturile care sunt făcute și care vor fi făcute în perioada următoare trebuie mai degrabă să meargă către recuperarea unor sume către bugetul de stat și mai puțin către a face cu orice preț ca lucrurile să meargă în direcția penalizării totale și extrem de severe a unor oameni. Evident că nu se pot șterge cu buretele și există și există și o responsabilitate penală, dar cred că și românii și instituțiile sunt mai mulțumite atunci când aduc și recuperează către buget anumite prejudicii și nu văd nicio mulțumire în faptul că se închid firme, se închide companii românești, se pierd unele locuri de muncă. Lucrul aceste poate fi un efect secundar, dar sunt convns că nu este obiectivul principal. Și atunci, dacă și o majoritate a opiniei publice este de acord, dacă această propunere de impozitare cu 16% a sumelor care sunt aduse benevol înapoi se încadrează și cu legea penală și vorbim de acele sume care nu sunt produsul unor infracțiuni grave, și dacă toate instituțiile statului și, în primul rând, clasa politică, Parlamentul convin asupra unei formule, eu cred că această idee nu ar trebui respinsă. Dar neavând în fața noastră o propunere foarte concretă, legislativă,  trebuie să iau acest lucru cu rezervă și ca pe o chestiune strict de principiu.

Dan Bucura: Vă mulțumesc pentru prezența alături de noi și că lansez încă o dată invitația ca de câte ori găsim subiecte comune să fiți alături de noi.

Cristian Bușoi: Vă mulțumesc și eu tare mult.

ppe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *