Skip to content
Politică Video

Cristian Bușoi, despre România – interviu integral (VIDEO) EXCLUSIV

Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este europarlamentarul Partidului Național Liberal (PNL), Cristian Bușoi.

În interviul acordat PSnews.ro, liberalul a vorbit despre cursa internă din partid pentru Primăria Capitalei și susținerea pe care o are din partea PNL-ului.

" "

În acest context, Cristian Bușoi a declarat că nu este convins de șansele lui Traian Băsescu în cursa pentru funcția de edil al Capitalei, precizând că fostul președinte a lăsat în urma sa o „imaginea dezastruoasă” în cei 10 ani în care a ocupat funcția de președinte al României.

Citește și: Cristian Bușoi: „(…) Se caută foarte atent mai ales chestiuni legate de finanțări dubioase…” (VIDEO) EXCLUSIV

Totodată, despre renunțarea la mandatul de europarlamentar, care îi asigură un venit consistent, pentru funcția de primar al Capitalei, care nu e la fel de bănoasă, liderul PNL consideră că satisfacțiile pe care i le pot oferi anumite realizări și modul în care este perceput în mentalul electoratului ca urmare a acestor realizări, dar și conturarea unui anumit profil public sunt mai importante decât un venit lunar mai mare.

În același timp, politicianul a vorbit, în cadrul interviului PSnews.ro, despre situaţia din ultima vreme de la Ministerul Afacerilor Interne şi de poziţia ministrului Gabriel Oprea în coaliţie. În acest context, Cristian Bușoi a răspuns unei întrebări cheie: afectează actualul context funcţia de premier a lui Victor Ponta?

Dan Bucura: Bună ziua, domnule Bușoi. Bine ați venit în studioul nostru, la PSnews. Aș dori să începem interviul nostru de astăzi, dacă sunteți de acord, cu Bucureștiul și cu Primăria Capitalei, acolo unde dumneavoastră, chiar dacă nu sunteți oficial anunțat candidatul PNL-ului, sunteți foarte activ. Și prima întrebare ar fi: Pe o scală de la 1 la 10, astăzi, până să dați publice sondajele, care credeți că sunt șansele ca dumneavoastră să fiți această persoană nominalizată oficial pentru această candidatură?

Cristian Bușoi: E cu adevărat și complicat și sensibil față de contracandidații mei și mai ales față de deciziile Partidului Național Liberal să evaluez acum pe o scală de la 1 la 10. Pot însă să vă spun că am simțit, odată ce am început acțiunile de conștientizare a proiectului liberal pentru Primăria Capitalei din 2016, pentru alegerile din 2016, dezbaterile publice pe care le-am organizat, campaniile  sociale și, mai ales, tot ce a însemnat promovarea în mediul online, am simțit din aprtea membrilor Partidului Național Liberal, dar și din partea multor colegi, lideri ai Partidului Național Liberal, foarte multă deschidere și încurajare. Sunt patru colegi înscriși în cursa internă, fiecare are argumentele și proflul său. Într-un fel sunt profile destul de diferite. Așa cum au anunțat copreședinții Partidului Național Liberal, o decizie politică, pentru că va fi în final o decizie politică a Biroului Politic Național, va fi luată abia după ce va fi încheiată o cercetare sociologică pe 5000 de subiecți, care să aibă relavanță și la nivelul celor șase sectoare și o relevanță foarte mare, cu o marja cât mai mică de eroare, la nivelul capitalei. Această cercetare a început la sfârșitul săptămânii trecute, fiind vorba de o cercetare mare, în general cei care ne urmăresc știu că cercetarile sociologice se fac pe 1000 de subiecți. Cam în jurul a trei săptămâni-o lună ca și orizont de timp, rezultatele vor fi gata, vor fi analizate și apoi o decizie politică va trebui să fie luată. Eu sper și îmi doresc foarte mult ca Partidul Național Liberal să ia o decizie până la sfârșitul acestui an pentru că apoi oricare va fi cadidatul Partidului Națioanl Liberal, să aibă un timp suficient pentru a putea să promoveze viziunea și proiectul său despre București.

Dan Bucura: Totuși, revenind la ideea aceasta a momentului anunțării candidaților oficiali, nu doar la București, se pare însă că până acolo există candidați sau oameni amatori din partid care au furat startul. Mă refer la sectorul 4, la sectorul 6, la sectorul 1. Avem prin oraș deja bennere cu posibili candidați. Chiar și dumneavoastră sunteți mai vizibili decât ceilalți. Asta înseamnă că totuși oamenii aceștia au o certitudine sau cred că pot fi candidați? Despre dumneavoastră, de exemplu, se vorbește și despre o posibilă rocadă, să nu mergeți la Capitală, să mergeți la Sectorul 1 în anumite rezultate ale sondajului.

Cristian Bușoi: Nu există niciun fel de certitudine pentru nimeni, singurele certitudini sunt pentru primarii aflați în funcție care și-au arătat dorința de a candida pentru un nou mandat. Avem câțiva primari foarte buni care vor continua și care nu vor mai fi testați sociologic. Mă refer la Nicolae Robu la Timișoara sau la Ilie Bolojan la Oradea și mai sunt și alți colegi care vor merge înainte, Gheorghe Falcă la Arad, ș.a.m.d. Există, de asemenea, situații în care nu sunt foarte multe candidaturi și există un larg consens politic pentru un candidat. Vă dau exemplul Iașului sau al Craiovei. La Iași deja cele două componente ale noului PNL, vechiul PNL și vechiul PDL, au căzut de acord în acest weekend și există o decizie asumată. Candidatul nostru va fi Marius Bodea, directorul aeroportului, cel care a reușit să modernizeze și să facă atractiv Aeroportul Iași. La Craiova există deja o candidatură aproape sigură a cunoscutului sportiv și craiovean, Pavel Badea. Nefiind primar în funcție niciunul, ci încercând să ajungă primari, având în spate o decizie politică și o unanimitate a opiniilor din Partidul Național Liberal. Nu e cazul Bucureștiului, nu pentru ca ar fi probleme în Organizația București, ci pentru că cel puțin Primăria Capitalei este o miză foarte importantă, este de altfel cea mai importantă bătălie ca și simbol al alegerilor locale din 2016, și atunci trebuie să existe certitudinea în Partidul Național Liberal că dintre toate variantele pe care le avem în interiorul partidului vom alege soluția cea mai bună. De asemenea, direct legată de șansele candidatului pentru Primăria Capitalei e chestiunea candidaților la sectoare pentru că o echipa puternică la sectoare, dincolo de miza în sine a câștigării fiecărui sector și a administrării într-o manieră corectă, transparentă și liberală a sectoarelor, care va da consistență și forță PNL-ului și la alte alegeri (parlamentare, prezidențiale), un candidat la Primăria Generală nu are șanse foarte mari dacă nu are în spate o echipă de candidați la sectoare foarte puternică și dacă nu vom reuși să câștigăm cel puțin trei sectoare, din care unul trebui să fie 3 sau 6, cele două sectoare mari ale Bucureștiului. Și atunci miza e foarte importantă, responsabilitatea politică e foarte importantă și trebuie să fim siguri că cele șapte candidaturi, Primăria Capitalei și cele șase sectoare, sunt cele mai potrivite candidaturi.

Dan Bucura: Înțeleg. Cum credeți că, să-i spunem, a încurcat arestarea lui Sorin Oprescu, joaca la Primăria Capitalei, din punct de vedere al dumneavoastră, al liberalilor?

Cristian Bușoi: Vă spun cu sinceritate că eu nu cred că Sorin Oprescu ar fi plecat neapărat cu prima șansă în 2016.

Dan Bucura: Probabil că ar fi candidat, nu a negat niciodată.

Cristian Bușoi: Probabil că ar fi candidat, probabil că ar fi avut susținerea Partidului Social Democrat pentru că el a fost legat puternic de PSD. Chiar și alegerile din 2008, el a avut o bună conlucrare cu mulți lideri ai PSD și mulți analiști politici mai pricepuți decât mine în analiză de finețe spun că de fapt a fost o scenetă cu toată acea scenetă de victimizare, de nesusținere, după care mobilizare putenică, chiar și în turul întâi, nu numai în turul doi, unde clar tot PSD a mers cu Sorin Oprescu. Pe de altă parte însă, vă spun că deja bucureștenii se săturaseră de situația din București. Au dat foarte mult credit domnului Oprescu, de altfel domnia sa a fost mereu un om foarte priceput în a face promisiuni și a se face simpatic, plăcut electoratului, în schimb după 7-8 ani de zile, ar fi fost 8 ani in 2016, trebuie totuși să și arăți că ai făcut ceva. Ori astăzi Bucurestiul este sufocat de un trafic infernal, parcă mai greu și mai dificil decât a fost întotdeauna după 1990. Sunt deja cel puțin șapte șantiere mari care trenează de ani de zile. Curând vine nota de plată pentru proiectele europene și cred că Bucureștiul va fi unul dintre puținele mari orașe ale României, el este cel mai mare oraș al României, care va rata examenul fondurilor europene. Există șanse ca aproape toate proiectele europene să se încheie fără a fi atrași toți banii. Cel puțin marile proiecte: Pasajul de la Piața Sudului, unde riscămsă pierdem 86 de milioane de lei, legarea lacurilor Floreasca și Tei, unde se vor pierde aproape 23 e milioane de lei, Spitalul Gomoiu, vorbesc de partea de ambulatoriu pentru că partea de spital e din banii bucureștenilor, și acolo o investiție cu mare cântec. Reabilitarea spitalului Foișor, 23 de miloane de lei aproape pierduți. La Arcul de Triumf, mai puțin de 10% din valoare investiției de 20 și ceva de milioane de lei, bani europeni, au fost atrași până acum și e puțin probabil ca într-o lună și jumătate să poată duce la îndeplinire acest proiect. Nu mai vorbesc de Proiectul Glina. Deci toate aceste mari proiecte sunt ratate și până la urmă ele vor fi terminate sau lucrările vor fi decontate din banii bucureștenilor de anul viitor.

Dan Bucura: Și credeți că pentru aceste probleme pe care le-ați enumerat este de vină numai Sorin Oprescu?

Cristian Bușoi: Pentru foarte multe dintre aceste proiecte responsabilitatea îi aparține. Fie că nu a știut să-și aleagă echipa cea mai eficientă și cea mai bună, fie că nu a știut să organizeze de așa manieră lucrurile, pentru că , încă o dată, absorbția fondurilor europene e un examen greu pentru România, în general. Și, sigur, vor fi mari probleme și la Ministerul Transporturilor și la Ministerul Mediului, dar sunt municipii în România care vor reuși să atragă peste 90% sau 100% din bani europei. Vă dau exemplu Timișoarei pe care o cunosc foarte bine. Nicolae Robu și echipa sa vor reuși să atragă 100% fonduri europene din cele alocate Timișoarei din exercițiul trecut 2007-2013. Și sunt convins că și alte municipalități au reușit și vor reuși să aibă aceeași performanță. Ori la polul opus se află, în opinia mea, Bucureștiul care, așa cum v-am descris, pur și simplu ratează acest examen. Și e păcat pentru că, erau bani care veneau în mod gratuit de la Uniunea Europeană și anul viitor sau în următorii doi ani aceste cheltuieli care au fost începute și care vor trebui continuate, vor greva bugetul Bucureștiului și în loc să terminăm alte lucrări necesare Bucureștiului nu vom avea această oportunitate. Vă dau exemplul RADET-ului. Mie mi se pare absolut iresponsabil ca an de an să plătești mai puțin decât trebuia să plătești, decât te-ai angajat în relația cu RADET-ul și să ajungi la 3 600 000 datorie între RADET și ELCEN, dar de fapt această datorie vine de la neplata de către Primăria Capitalei, de către bugetul municipalității, a sumelor convenite și negociate. Ori lucrurile acestea denotă nu numai un prost management, ci și multă irespinsabilitate.

Dan Bucura: Vorbeați mai devreme de o lună-două cât mai pot prinde aceste proiecte până ca Uniunea Europeană să ne taie banii. Chiar dacă erau mai puține luni, dar erau niște luni, în care PNL-ul ar fi putut face ceva, în sensul în care, bănuiesc că știți la ce mă refer, puteți lua Primăria, să aveți un primar interimar și să încercați să duceți aceste lucruri la bun sfârșit. Totuși a fost o decizie pe care PNL-ul și-a asumat-o. Se vorbește că la acea decizie și dumneavoastră ați avut un rol important, în sensul că nu ați vrut să se ia acea conducere interimară. Este adevărat? Infirmați sau confirmați acest zvon? Și dacă da, care a fost principalul motiv pentru neasumarea aceasta a interimatului?

Cristian Bușoi: Principalul motiv a fost decizia colegului nostru Cornel Pieptea de a nu își asuma poziția de primar interimar în perioada aceasta în care Sorin Oprescu nu își poate îndeplini atribuțiile, fiind arestat. Sigur că nu doar arestarea, și dacă ar scăpa de arest, în unele situații de control judiciar tot nu ar putea să își exercite mandatul și e foarte probabil ca până în 2016 să fie exercitat acest mandat de o altă persoană. El a anunțat colegii de partid, am avut o discuție, a anunțat și public, vă aduceți aminte că a pus un anunț pe rețeaua de socializare. Eu l-am înțeles pentru cp Cornel Pieptea este un om tânăr, un om care are viitorul în față, e un bun politician, a fost un deputat cu o bună vizibilitate în Parlamentul României. Cât a fost viceprimar, sigur că nu a avut mari atribuții sau mare susținere de la Sorin Oprescu, dar a încercat să își facă treaba și oricum a fost una dintre puținele voci din interior a atras atenția de foarte ulte ori asupra marilor probleme pe care le genera modul iresponsabil de a conduce primăria al domnului Sorin Oprescu. L-am înțeles și am fost de acord cu el. Ar fi existat un risc și pentru cariera lui politică, poate și pentru imaginea Partidului Național Liberal să gestioneze o situație generată de Sorin Oprescu. Și odată ce a luat această decizie, am luat act de ea, în interiorul grupului PNL nu au fost alte persoane care să dorească să își asume această responsabilitate. Gândiți-vă totuși că, în acest moment, Primăria este într-un fel paralizată. Sunt oameni din echipa domnului Oprescu care și-au dat demisia, alții care nu au nicio tragere de inimă să ducă mai departe anumite proiecte gândindu-se că ceea ce se întâmplă, ce s-a întâmplat cu Sorin Oprescu, se paote eventual extinde și sunt foarte multe zvonuri și informații că nu doar acel episod cu cimitirle și crematoriile ar fi în neregulă în ultimii 7 ani în Primăria Capitalei. Oricum, o persoană care exercită funcția din punct de vedere al interimatului nu are aceeași autoritate și aceeași forță asupra aparatului primăriei, nu are aceeași putere de a-și impune punctul de vedere și viziunea așa cum o are un primar care are în spate votul popular și, eventual, chair și o majoritate în rândul procurorilor. Cred că nu a fost neapărat un lucru extrem de rău, chiar dacă din păcate am fost acuzați pe nedrept că s-ar fi făcut un balt cu PSD, că s-ar fi dat locul UNPR-ului, vă spun cu multă sinceritate că acest lucru este exclus.

Dan Bucura: Este adevărat, blatul este unul din scenarii, dar pe de altă parte, exista și riscul ca bucureștenii să perceapă PNL-ul ca pe un partid laș, care a făcut pasul înapoi atunci când poate trebuia să pună umărul la greu, la o primărie aflată în degringolada.

Cristian Bușoi: Sincer nu cred că bucureștenii vor percepe asta. E mai degrabă un subiect dezbătut în media și între analiștii care urmăresc cu atenție situația Bucureștiului. Bucureștenii vor ști anul viitor că au de ales între mai multe opțiuni și că opțiunea pe care o vor alege va fi acea opțiune care va conduce destinele Bucureștiului pentru următorii patru ani cel puțin. Și atunci, vor vedea că PNL cu toată forța, cu toate puterile, cu toată convingerea va lupta pentru a avea șansa de a administra Bucureștiul , altfel decât a fost administrat în ultimii 7 ani.

Dan Bucura: Apropo de alegerea pe care ar trebui să o facă bucureștenii la anul, vă vedeți pregătit din toate punctele de vedere să faceți față unei bătălii cu Traian Băsescu, să spunem? Sau cu Popescu Piedone? Care credeți că ar fi atuurile dumneavoastră într-o astfel de competiție?

Cristian Bușoi: Eu nu sunt atât de sigur că fostul președinte, Traian Băsescu, va candida anul viitor, chiar dacă sunt multe semne în acest moment că se gândește foarte serios să o facă. Cred însă că se va face totuși o evaluare mai rece și mai obiectivă a situației din București și am convigerea femă că nu există nicio șansă, nici măcar teoretică, nici măcar într-o luptă dintr-un singur tur, ca domnul Băsescu să mai poată să îi convingp pe Bucureșteni că este soluția potrivită. Să nu uităm însă că multe dintre problemele de astăzi ale Bucureștiului sunt generate de decizii din periaoda 2000-2004. 2004 fiind momentul în care domnia sa a fost reales, dar apoi in toamnă a devenit președintele României. Roblema traficului vine în mare măsură din neaplicarea studiului din 1998 al agenției japoneze, acel studiu și acele măsuri propuse dacă s-ar fi aplicat începând cu 1998, cu mandatul din 2000 al domnului Băsescu, traficul din București ar fi arătat cu totul altfel. Poluarea incredibilă de cinci ori mai mare decât media europeană la care sunt supuși bucureștenii, în bună măsură datorită traficului, dar într-o altă măsură datorită distrugerii spațiilor verzi, vine tot din acea perioadă pentru că atunci a fost momentul în care s-au făcut multe retrocedări și în care multe dintre parcurile Bucureștiului și centura verde dinnordul Bucureștiului au fost distruse. Mai sunt și alte chestiuni care vin din acel mandat. Eu nu cred că după mandatul 2000-2004 domnul Traian Băsescu mai poate veni în fața bucureștenilor să spună că ar face altceva pentru București, să nu mai vorbim totuși de imaginea dezastruasă pe care a lăsat-o în urma celor 10 ani de conducere a României.

Dan Bucura: Bun, și având în vedere lucrurile pe care le-aţi enumerat, l-aţi dori sau nu pe Traian Băsescu drept contracandidat, dacă ar fi să puneţi problema asta?

Cristian Buşoi: Nu cred că e o chestiune care ţine de dorinţa sau de voinţa mea. Eu, însă, cred că, dacă domnul Traian Băsescu îşi va asuma această candidatură, nu are nicio şansă să câştige Primăria Capitalei şi, oricare ar fi candidatul Partidului Naţional Liberal şi dacă Partidul Naţional Liberal mă va alege pe mine ca şi candidat, orice candidat al PNL n-ar trebui să aibă niciun fel de temere sau niciun fel de rezervă, pentru că eu sunt convins că electoratul noului Partid Naţional Liberal va merge către o soluţie nouă pentru Bucureşti.

Dan Bucura: Înţeleg. Câteva întrebări legate strict de dumneavoastră, personal. Recent, am observat că una din televiziunile care atacă vehement PNL-ul şi-a schimbat brusc atitudinea în ceea ce vă priveşte pe dumneavoastră. Bănuiesc că vă daţi seama că mă refer la Antene, la televiziunile din grupul Intact. Cum explicaţi această schimbare de atitudine a lor?

Cristian Buşoi: Am găsit multă deschidere pentru ideile şi proiectele pe care le supun dezbaterii publice şi am fost foarte bucuros să găsesc această deschidere. Sigur că particip la dezbateri şi la emisiuni la toate televiziunile care mă invită, chiar şi la televiziuni care, aparent, nu sunt favorabile Partidului Naţional Liberal. Merg şi la B1, şi la România TV, dar am mers, în toţi ultimii ani, de când sunt activ în spaţiul public şi continui să merg şi la emisiunile Antenei şi sunt, de asemenea, foarte bucuros şi onorat că cel puţin campania mea în ceea ce priveşte drepturile pacienţilor a găsit deschidere în a fi promovată şi mediatizată acolo.

Dan Bucura: Înţeleg. Campania electorală, dacă veţi face parte din ea, presupune şi costuri. Sunteţi pregătit şi financiar să vă asumaţi aceste costuri? Credeţi că partidul o să vă susţină?

Cristian Buşoi: După cum bine ştiţi şi ştiu şi cei care urmăresc dialogul nostru, s-a schimbat în mod clar şi radical legislaţia privind finanţarea partidelor şi mai ales privind finanţarea campaniilor electorale. Prin urmare, orice fel de cost în campania electorală va trebui să ţină cont, în mod absolut, de exigenţele noii legislaţii, cu atât mai mult cu cât traversăm o perioadă în care se priveşte şi se caută foarte atent mai ales chestiuni legate de finanţări dubioase ale politicii dinspre mediul de afaceri. Prin urmare, în opinia mea, cadrul legislativ este absolut cuprinzător. Cred că şi costurile viitoarele campanii electorale vor fi mai mici decât au fost în anii trecuţi şi cred că şi principalele centre de cost ale unei campanii electorale înţeleg că lucrurile nu mai pot fi gestionate aşa cum au fost gestionate în anii trecuţi, din motivele pe care le vedem şi pe care le înţelegem zi de zi. Tot ceea ce înseamnă aceste activităţi de precampanie mi le asum din bugetul propriu. Nu vorbim, evident, de sume extravagante. Dimpotrivă: sunt sume importante, dar care pot fi susţinute dintr-un buget propriu. În ceea ce priveşte campania electorală, vom contribui toţi cei care vom candida: şi pentru primar general, primar de sector, şi pentru consilier general sau consilier de sector. Conform legii, deconturile vor fi făcute, apoi şi pentru noi, şi pentru toţi competitorii politici, se va face o verificare, bugetul de stat va acoperi cheltuielile de campanie şi lucrurile vor mege în direcţia clar enunţată de lege.

Dan Bucura: Şi o ultimă întrebare legată de chestiunile acestea financiare. Veniturile unui europarlamentar sunt mult mai mari decât eventualul venit al unui primar. Pentru dumneavoastră, asta ar însemna un regres financiar, dacă veţi câştiga bătălia. Lumea ar putea interpreta lucrurile astea: de ce ar pleca cineva de la mai bine, să meargă la mai puţin bine?

Cristian Buşoi: Această întrebare am primit-o şi când am devenit preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi vă asigur că n-am regretat nicio secundă, pentru că, din experienţa pe care am avut-o la Casa de Sănătate, felul în care am înţeles cum funcţionează sistemul de sănătate din România, faptul că am reuşit să pornesc proiectul cardului de sănătate (care mie mi se pare esenţial), faptul că am reuşit să nu mai avem liste de aşteptare pentru cei care aşteptau la tratamentele pentru cancer (şi nu numai pentru cancer), toate lucrurile pe care am reuşit să le fac şi, mai ales, profilul public pe care am reuşit să mi-l construiesc au fost extrem de importante pentru cariera mea politică. Sunt în Parlamentul European de 7 ani, însă cred că o carieră politică, un profil public, lucruri care pot rămâne în conştiinţa celor care te înconjoară şi – fără să folosim cuvinte mari – chiar în conştiinţa electoratului se pot face mai ales din funcţii executive. Iar funcţia de primar al Bucureştiului este o oportunitate de a demonstra că poţi să faci cu adevărat lucruri şi că îţi poţi lega numele de lucruri durabile pentru comunitatea din jurul tău. Întrebarea pe care o puneţi e valabilă pentru toţi cei care sunt în politică sau în mediul public. Sunt foarte mulţi oameni în Parlamentul României care ar putea să câştige de câteva ori mai mult în mediul privat, pentru că sunt salarii în mediul privat, în Bucureşti, de câteva mii de euro, cel puţin. Sau ar putea să îşi dedice energia şi activitatea într-un proiect al unei firme private a lor şi atunci evident că toate câştigurile materiale ar fi mult mai mari. Dar eu cred că cineva care decide să facă politică o face nu neapărat pentru bani, în sine, ci o poate face şi pentru cariera sa, pentru imaginea sa publică, pentru felul în care vrea să rămână în rândul celor care îl înconjoară.

Dan Bucura: Înţeleg. Aţi anticipat şi aţi mutat un pic discuţia şi în domeniul activităţii dumneavoastră la Casa de Sănătate. De-aia, aş vrea să ne îndreptăm un pic atenţia şi spre zona asta. Şi aţi amintit de cardul de sănătate, unde aţi avut un rol important în implementarea sa. Implementarea, însă, a generat şi nemulţumiri. Au fost oameni care n-au primit cardurile, alţii care spun că merge prost – e greu să-i mulţumeşti pe toţi. Există, însă, şi segmentul pensionarilor care n-au primit cardurile şi care, la rândul lor, unii dintre ei locuiesc în Bucureşti şi vor fi votanţi pentru sau împotriva dumneavoastră. Credeţi că, până la urmă, ceea ce s-a întâmplat cu povestea cardurilor de sănătate poate fi un atu sau un dezavantaj, având în vedere segmentul de care vorbeam, pentru votanţii de anul viitor?

Cristian Buşoi: Eu cred cu tărie că nu poate fi decât un atu, pentru că oamenii au înţeles (sau voi încerca să-i fac să înţeleagă) că toate aceste probleme de implementare nu ţin de proiectul în sine, ci ţin de o chestiune deficitară a acestui proiect şi care s-a întâmplat după plecarea mea de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ştiţi că am ieşit public şi am cerut şi primului-ministru, şi altor decidenţi din sănătate să accelereze şi să gestioneze cu foarte multă atenţie implementarea cardului de sănătate. De asemenea, cred că, cu o mai bună comunicare şi cu o mai bună explicare a lucrurilor, s-ar fi putut evita multe dintre sincopele de început ale funcţionării cardului. Cardul, în sine, este un proiect important, pentru că va duce la scăderea către zero a abuzurilor şi a fraudelor care se fac în sistemul de sănătate. Odată ce se condiţionează plata serviciilor, decontarea serviciilor de validare a acestora prin card, nu vor mai fi posibile reţetele false,pentru că nu se vor deconta decât acele reţete ale pacienţilor care au dovedit, prin cardul de sănătate, că s-au aflat în farmacia respectivă, nu se vor mai deconta consultaţii şi investigaţii de laborator false, pentru că trebuie să vedem cardul acelui pacient în cititorul medicului sau în cititorul laboratorului respectiv. De asemenea, sigur, şi pentru investigaţii mai scumpe, cum sunt investigaţiile imagistice, pentru internările fictive din spitale – publice sau private –, cardul de sănătate aduce mult mai multă transparenţă şi mult mai multă corectitudine. Şi, în acelaşi timp, odată ce va începe să funcţioneze şi proiectul dosarului electronic (am avut şansa ca, tot în timpul mandatului meu, să îl implementez – sigur: a fost început de predecesorul meu, care a derulat licitaţia şi a semnat contractul, dar, pur şi simplu, implementarea proiectului a fost în timpul mandatului meu), odată ce acest proiect (care e pe bani europeni şi care nu a costat niciun leu pacientul român) va începe să funcţioneze cu adevărat, prin intermediul cardului, odată ce pacientul va merge la medic, medicul va putea să consulte istoricul medical, investigaţiile de laborator, tratamentele pe care le-a primit în trecut… Adică va aduce extrem de multe beneficii pacientului. Dosarul electronic este un proiect de lungă durată şi trebuie susţinut şi de comunitatea medicală. Şi aici trebuie mai multă implicare şi voinţă politică. Dar toate aceste lucruri vor aduce beneficii şi cred că sincopele de început vor fi uitate, mai ales că sincopele nu aparţin ideii în sine sau proiectului în sine, ci aparţin unei proaste comunicări sau gestionări. Sau, cel puţin, unei comunicări şi gestionări deficitare, ca să mă exprim mai diplomat.

Dan Bucura: Înţeleg. Am vorbit despre beneficiile pacientului. Haideţi să vorbim şi despre beneficiile medicilor. Cât de sustenabilă credeţi că este măsura aceasta a majorării salariilor sau este o pomană electorală, cum au spus unii critici ai ei?

Cristian Buşoi: Cred că este o măsură necesară. Singura problemă pe care am văzut-o noi, cei din Partidul Naţional Liberal, liderii noştri, a fost aceea că a părut a fi o măsură conjuncturală şi nu s-a încadrat într-o viziune de ansamblu asupra sistemului bugetar din România şi asupra durabilităţii şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung. E clar că, în România, medicii primesc foarte puţin, în mod oficial, prin salariu. Nu doar foarte puţin în raport cu confraţii lor din ţările Uniunii Europene (pentru că acest lucru ar fi de înţeles), dar primesc foarte puţin şi în raport cu alte meserii, cu alte categorii din societatea românească. Ori, până acum, supapa pe care o accepta toată lumea, dar care nu era corectă nici conform legii, şi nici conform interesului pacienţilor şi al societăţii era aceea a plăţilor informale. Exista un fenomen într-un fel acceptat, mai ales când nu vorbeam de constrângeri, nu vorbeam de condiţionarea actului medical. Atunci când plata informală venea ca şi o recunoştinţă nesolicitată din partea pacientului (a medicului – n.r.), întreaga societate o accepta. Ori, s-a văzut în ultima perioadă (şi din partea societăţii, şi din partea pacienţilor, şi din partea sistemului juridic, prin decizia Înaltei Curţi, că această practică nu mai poate fi acceptată, că este ilegală şi că cel care primeşte, dar şi cel care dă o plată informală către medic e pasibil de consecinţe penale foarte serioase. Şi atunci, dintr-odată, sistemul a intrat în criză, medicii pe bună dreptate au început să protesteze şi era nevoie de a se asigura, în mod predictibil, o creştere a veniturilor oficiale. Dar sigur că această creştere trebuie să fie sustenabilă, trebuie să fie legată de o mai bună performanţă a sistemului medical şi a medicilor, de o altfel de raportare la pacient şi trebuie să fie parte dintr-un concert de măsuri care să descurajeze plecarea medicilor buni din România. Nu e de ajuns să le creştem veniturile. Trebuie să existe mai multă transparenţă în avansarea în cariera medicală, trebuie depolitizat sistemul de sănătate (pentru că, din păcate, politizarea, nepotismul, clientelismul există în majoritatea spitalelor din România), trebuie, de asemenea, o dotare mai bună a multor spitale şi mai bine gestionate (şi nu doar cumpărarea unei aparaturi de înaltă performanţă în nişte zone în care nu există specialişti, doar pentru că acolo e o voce puternică a unui primar, a unui preşedinte de consiliu judeţean sau a unui parlamentar care bate cu pumnul în masa ministrului, în timp ce alte unităţi sanitare – cu adresabilitate, cu specialişti – suferă şi nu au cele mai de bază echipamente pentru a-şi face datoria), trebuie un program naţional de instruire gratuită şi de acces la cursuri de perfecţionare a tinerilor medici şi nu doar a tinerilor medici… Există mai multe măsuri pe care noi le-am gândit şi pe care le-am implementa, dacă am avea şansa să o facem în sistemul de sănătate.

Dan Bucura: Având în vedere lucrurile astea enumerate, puteţi să identificaţi foarte pe scurt trei greşeli, neîmpliniri ale ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, astăzi, după mandatul pe care l-a avut până acum?

Cristian Buşoi: Cred că cea mai importantă problemă este aceea a nereformării spitalelor. Există câteva iniţiative, unele dintre ele blocate, altele cu care nu sunt deloc de acord: cea privitoare la pacienţi privaţi în spitalele de stat, în afara orelor de program, pentru creşterea veniturilor din banii pacienţilor. Asta ar fi una: cea legată de nereformarea spitalelor. A doua cred că este cea legată de o comunicare deficitară în ceea ce priveşte accesul la noile terapii, la noile medicamente – şi mă refer, în primul rând, la bolnavii de hepatită C. Chiar dacă am văzut deschidere şi dorinţă de a ajuta aceşti oameni, nu a existat o comunicare şi o predictibilitate. Nu e normal să te joci cu speranţele şi poate chiar cu viaţa unor oameni, anunţându-i că vei începe tratamentele în mai, după aceea în iulie, după aceea în august, după aceea în octombrie… Suntem deja la 1 noiembrie şi nici măcar nu a început depunerea dosarelor. Nu mai spun că câteva mii de dosare pentru a-i selecta pe cei 5.000 de pacienţi va dura foarte mult şi mă tem că, în acest an, în anul 2015, niciun pacient nu va beneficia de noile terapii pentru hepatita C, deşi ele sunt disponibile, ba chiar (şi aici e un lucru de felicitat) s-au negociat preţuri foarte bune – şi în raport cu alte ţări europene, şi în raport cu terapiile actuale. Şi, poate, a treia chestiune este cea legată, iarăşi, de o comunicare proastă în ceea ce priveşte preţurile la medicamente. Scăderea preţurilor la medicamente la minimul european e o măsură necesară pentru România. Dar trebuia foarte clar să se înţeleagă că acest lucru poate duce şi la efecte adverse – în primul rând, la creşterea preţului medicamentelor care nu se dau pe reţetă, pentru că farmaciile şi cei din sector trebuie, cumva, să-şi compenseze pierderile de la cele care se dădeau pe reţetă. Prin actualizarea cursului, chiar şi medicamentele de pe reţetă au crescut preţul, faţă de preţul trecut. Plus că mi se pare incorect să spui în spaţiul public – şi aici a spus-o de câteva ori premierul şi nu înţeleg de ce a făcut acest lucru – că bugetul de stat face economii, prin scăderea preţurilor la medicamente. E un lucru fals, pentru că bugetul de stat nu face nicio economie. Tot 6 miliarde de lei plăteşte în fiecare an pe medicamente. Tot ce era deasupra de 6 miliarde se întorcea înapoi, prin taxa clawback. Datorită mecanismului de clawback, oricum eram protejaţi. Şi scăderea preţurilor la medicamente nu aduce niciun fel de economie bugetului de stat. Şi iarăşi mi se pare un lucru care nu s-a comunicat în mod corect şi în mod transparent şi ar putea fi unul dintre lucrurile pe care le-aş putea reproşa.

Dan Bucura: Vă propun să ne mutăm la alt minister și anume la ministerul de Interne, acolo unde ministrul face valuri în presa ultimelor zile și aș vrea să vă întreb: în urmă cu câteva luni, PNL-ul a negociat cu Gabriel Oprea o posibilă susținere, o abandonare a premierului Ponta și o refacere a Guvernului. Astăzi, se vorbește despre moțiune simplă, cere public demisia lui Gabriel Oprea, lucrurile astea practic rup sau au rupt deja negocierile partidul lui Gabriel Oprea. Asta înseamnă că vom mai rămâne o bună bucată de vreme cu Victor Ponta?

Cristian Bușoi: Poate fi una dintre consecințele întâmplărilor din ultimele săptămâni, dar sigur că nu doar acest calcul politic simplist și egoist a dus la poziția Partidului Național Liberal. Eu cred că domnul Cătălin Predoiu a explicat-o foarte clar. Dacă ne-am fi făcut un calcul strict politicianist, probabil că nu ar fi existat nicio reacție din partea Partidului Național Liberal. Fără, sigur, a merge neapărat către extreme, cred că cea mai corectă poziție a fost cea a președintelui Klaus Iohannis. Domnia sa, în primă fază, a cerut doar o mai bună comunicare și câteva explicații foarte clare despre lucrurile care s-au întâmplat în acele ore ale nefericitului accident. Din păcate, aceste explicații foarte clare, foarte amănunțite, foarte transparente, pe care le aștepta opinia publică și care într-un fel ar fi redus presiunea, pe bună dreptate, a foarte multor români, sigur că există și zone de interes care atacă pe această chestiune dar există, și am văzut-o, fiind foarte activ în mediul online, având peste 40.000 de oameni, de români, care urmăresc pagina mea de Facebook, am văzut indignări sincere și adevărate ale foarte multor oameni care, mă rog, aveau conturi reale, erau pur și simplu neafiliați unor anumite direcții pe care, mă rog, în viața politică le putem înțelege, ori aceste explicații nu au fost date și atunci președintele României, pe bună dreptate, a avut poziția foarte clară pe care a avut-o în final. Sincer, nu știu cum se va termina această chestiune.

Dan Bucura: De previziunea asta vroiam să vă întreb.

Cristian Bușoi: Sincer, nu știu cum se va termina această chestiune. E foarte posibil ca una dintre consecințe să fie acea pe care dumneavoastră ați spus-o, dar indiferent de consecințele practice legate de majoritățile din Parlament, eu cred că poziția președintelui și cea a Partidului Național Liberal a fost o poziție corectă.

Dan Bucura: Simțiți cumva o ruptură de viziune, să-i spunem, la nivelul PNL-ului, între cele două componente – vechiul PNL și vechiul PDL – pe cazul Gabriel Oprea?

Cristian Bușoi: Nu, sincer nu simt acest lucru. Chiar sunt colegi din vechiul PDL foarte vehemenți, așa cum sunt colegi din vechiul PNL care nu au fost atât de vehemenți în această chestiune. Eu nu cred că asta… Pur și simplu, fiind și un subiect emotional, fiind și un subiect de principiu în viața publică și în viața politică, fiind și o chestiune de raportare altfel față de cetățeni, care cetățenii români o așteaptă de la clasa politică și această raportare diferită față de cea a ultimelor ani, mult mai modestă, mult mai transparentă, cu foarte multe explicații, cu respectarea întru totul prevederilor legale, toate aceste lucruri trebuie să facă parte din comportamentul tuturor oamenilor politici care își vor asuma funcții publice în următorii ani și eu cred că Partidul Național Liberal a înțeles acest lucru.

Dan Bucura: Domnule Bușoi, ultimele două întrebări. Presupunem că ajungeți Primarul Capitalei. Care vor fi, în momentul acela, următoarele dumneavoastră obiective politice. Unde v-ați propus să ajungeți până la finalul carierei politice?

Cristian Bușoi: Eu nu cred că se pot stabili obiective politice pe un termen atât de lung, cel puțin nu în România.

Dan Bucura: Atunci măcar următorul după Primărie.

Cristian Bușoi: Eu cred că dacă voi avea, în primul rând, șansa și onoarea să candidez din partea Partidului Național Liberal și apoi bucureștenii vor decide să îmi acorde încrederea pentru a conduce Primăria Capitalei, cea mai mare parte a activității mele se va concentra pe administrarea efectivă a Primăriei Capitalei. Nu poți să faci o bună administrare a unui oraș de nivelul Bucureștiului și în același timp să ai și o funcție proeminentă în spațiul politic, să mai ai și alte activități politice, să faci multe vizite în țară, să te ocupi și de problemele guvernării sau de problemele opoziției. În perioada următorilor ani mă voi concentra exclusiv pe administrarea Capitalei, dacă voi avea această șansă.

Dan Bucura: Și în fine, ultima. Sunteți dispus astăzi să semnați o demisie în alb pe care să o lăsați aici, la noi, la PSnews, în calitate de viitor primar al Capitalei, în cazul în care, să spunem, peste 200.000 de bucureșteni, într-un referendum sau strângând semnături, vor ajunge să fie nemulțumiți de activitatea pe care o veți întreprinde la vremea respectivă, ca primar?

Cristian Bușoi: Principiul este corect. Sigur că nu aș putea să fac acest lucru astăzi, la PSnews, pentru că nu sunt nici măcar candidat, cu atât mai puțin primar. Dar eu vă pot asigura că dacă voi fi în situația de a fi primar și voi veni la unul dintre primele mele interviuri la dumneavoastră, în mod public îmi voi asuma acest lucru – că dacă va exista un număr important de bucureșteni nemulțumiți de activitatea mea, dacă vor fi lucruri care, cu adevărat, pot să fie reproșate, cu siguranță conduita pe care am învățat-o în anii în care am stat în Parlamentul European, pe care am învățat-o de la foarte mulți colegi care au avut de-a lungul timpului și funcții de miniștri, de primari, chiar de prim-miniștri în țări ale Uniunii Europene, este aceea de a face un pas înapoi și de a nu te crampona de o poziție publică, așa cum din păcate vedem în România de foarte multe ori. Am văzut-o și la fostul președinte, o vedem și la actualul prim-ministru, o vedem și la alți miniștri, o vedem și la foarte mulți edili. Am fi văzut-o și, probabil, la domnul Sorin Oprescu, dacă n-ar fi fost atât de clară împrejurarea în care domnia sa a trebuit să renunțe la conducerea Primăriei Capitalei.

Dan Bucura: Domnule Bușoi, vă mulțumim, vă dorim succes și vă așteptăm, așa cum ne-ați promis, în studioul nostru ca să ne dați un interviu și în calitate de primar.

Cristian Bușoi: Vă mulțumesc. Sper, însă, că până acolo vom mai avea ocazia să mai vorbim.

Dan Bucura: Cu siguranță.

Cristian Bușoi: Mai ales că problemele Bucureștiului sunt foarte, foarte serioase. Bucureștiul este un oraș cu foarte multe chestiuni nerezolvate, care nu a părut a fi condus în ultimii șapte ani și care are nevoie de o susținere cât mai largă a cetățenilor pentru a găsi rezolvări.

Dan Bucura: Vă mulțumim încă o dată.

 

 

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *