Skip to content
Europa

Cristian Bușoi: Fără UE, România n-ar fi avut vaccin. Susțin continuarea presiunii CE pe companiile producătoare de vaccin

Inquam Photos / Alexandru Busca
" "

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte Comisia de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, atrage atenția asupra faptului că dacă cu ar  fi făcut parte din Uniunea Europeană, România nu a fi avut acces rapid la vaccinurile anti-COVID-19. În acest sens, Bușoi precizează că susține poziția PPE privind continuarea presiunii făcute de Comisia Europeană asupra companiilor producătoare de ser anti-coronavirus, în sensul ca acestea să livreze numărul de vaccinuri asumat și să crească producția.

”Românii trebuie să știe că egoismul, forța politică și economică influențează major campania de vaccinare în lume și ceea ce funcționează practic este amestecul de diplomație și presiune politică pe care doar jucătorii mari reușesc să le genereze eficient în astfel de momente, UE făcând eforturi majore pentru a asigura vaccinarea cetățenilor europeni.

" "
" "

Fără UE, în competiția globală pentru vaccin, România ar fi fost descoperită în fața egoismului și jocului în forță al jucătorilor globali, state sau mari companii.

Susțin poziția exprimată de #PPE pentru continuarea presiunii din partea Comisiei Europene pe companiile producătoare, în special AstraZeneca, ca să livreze ce s-a angajat și să crească producția de vaccin și presiune pe celalalte companii să accelereze procedurile pentru a le fi aprobate vaccinurile.

Toate contractele trebuie puse pe masă, iar acolo unde comportamentul companiilor farmaceutice ridică întrebări, Comisia va obține clarificări sau își poate chiar retrage sumele plătite în avans”,  a transmis Cristian Bușoi printr-un comunicat de presă.

Totodată, europarlamentarul și-a exprimat sprijinul față de intenția de creare la nivel european a unui fond pentru cercetare comună, precum și pentru propunerea CE de monitorizare a exporturilor de vaccin din UE.

”Ca președinte al comisiei ITRE sprijin realizarea de către Comisia Europeană a unui fond permanent finanțat de industrie și sprijinit de UE pentru cercetare comună și producție supusă riscului în perioada premergătoare autorizării și a HERA – Autoritatea de Pregătire și Răspuns pentru Urgențe, ca instituție esențială a sănătății Uniunii Europene, în urma experienței COVID-19, pentru a crește capacitatea de răspuns la amenințări transfrontaliere de sănătate.

Trebuie finalizat contractul cu Novavax, iar vaccinurile actuale trebuie folosite mai eficient.

Este justă propunerea CE de monitorizare a exporturilor de vaccin din UE. Trebuie să știm ce se produce în UE și ce iese din UE. Dacă guvernul Boris Johnson limitează exportul de vaccin către UE, UE de ce să continue să alimenteze Marea Britanie?

S-a făcut mult comparația UE-Marea Britanie în vaccinare, lăudându-se succesul britanic al vaccinării, însă Marea Britania a plătit mai mult pe vaccin și a oferit companiilor farma asigurare de răspundere în cazul unor complicații post-vaccin.

UE deși și-a stabilit strategia comună privind vaccinarea la doar 3 luni de la începutul pandemiei, a refuzat asigurarea de răspundere a companiilor, a obținut un preț mai bun și realizarea producției pe teritoriul UE. Acest cumul de condiții n-a fost obținut nici chiar de către statele mari”, a mai precizat Bușoi.

În același timp, acesta a susținut că UE trebuie să coopereze cu SUA în criza generată de pandemie, în sensul unei creșteri a producției de vaccinuri și de echipamente de protecție.

”Relația UE-SUA a fost pusă la încercare în vechea administrație, dar în noile condiții și în contextul unei deschideri foarte promițătoare a administrației Biden, trebuie ca UE să lucreze cu Statele Unite în această criză pentru a permite să crească producția de vaccinuri și echipamente protective printr-un transfer coordonat de tehnologie și echipamente de protecție, apărând și dreptul de proprietate intelectuală.

Pentru protejarea împotriva formelor noi de COVID-19, statele membre trebuie să impună reguli stricte călătorilor din zonele de risc din afara UE, mai ales pentru pasagerii curselor aviatice: reguli comune de carantină, formularul de localizare a pasagerilor și un sistem timpuriu de avertizare și adaptare a planurilor pentru mutațiile COVID-19”, a mai precizat Cristian Bușoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *