Skip to content
Politică

Cristian Pîrvulescu: Ministeriala NATO de la Bucureşti este de o importanţă crucială

facebook

Reuniunea de la Bucureşti a şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, prima întâlnire de o asemenea importanţă de la Summitul Alianţei Nord-Atlantice din anul 2008, reprezintă o recunoaştere a rolului pe care România îl are în această parte a Europei, a declarat, pentru Agerpres, politologul Cristian Pîrvulescu.

Este de o importanţă crucială. Este o recunoaştere a rolului pe care România îl are în această parte a Europei. Acest lucru nu va fi doar simbolic, reuniunea din 2008 fiind una mult mai importantă, ştim acest lucru, pentru că tot ceea ce s-a întâmplat ulterior, inclusiv războiul din Ucraina, datorându-se poziţiilor care au fost afirmate acolo, atât de partenerii NATO, cât şi de Vladimir Putin, încă, la vremea aceea, preşedinte al Rusiei la al doilea mandat. Acum, această reuniune reprezintă confirmarea poziţiei pe care România o are, o poziţie unică în această zonă – să rămână un pilon al NATO şi, evident, nu doar militar, ci şi politic, acest lucru trebuie să fie subliniat. Şi este, în egală măsură, un mesaj transmis cetăţenilor României în ceea ce priveşte rolul pe care ţara noastră îl are în această organizaţie a cărei importanţă este acum evidentă pentru toată lumea„, a precizat profesorul Cristian Pîrvulescu.

El spune că invitarea la reuniunea de la Bucureşti a unor ţări precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina, unele exprimându-şi dorinţa de a face parte din Alianţa Nord-Atlantică, a reprezentat un criteriu în alegerea participanţilor la eveniment.

Cu siguranţă, da, pentru că în zona din apropierea Rusiei statele se simt în momentul de faţă în primejdie – Finlanda a făcut deja cerere oficială, dar este, pentru moment, blocată de Ungaria şi Turcia, nu întâmplător ţări care au o relaţie specială cu Rusia. Pentru celelalte ţări, Georgia şi Ucraina, este un semnal vital, aceste ţări şi-ar dori, dar contextul geopolitic face improbabilă aderarea lor, iar ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest, nu doar în Bosnia şi Herţegovina, ci şi în Kosovo sau în Muntenegru, arată cât de importantă este această zonă pentru menţinerea stabilităţii. Aşa că invitarea acestor state are o semnificaţie geopolitică, este un semnal transmis către Moscova şi către partenerii ei, indirect, din zonă care sunt interesaţi în destabilizarea situaţiei din Balcani”, a explicat politologul.

În ceea ce priveşte securitatea energetică, unul din subiectele de discuţie la „ministerială”, Cristian Pîrvulescu a arătat că NATO nu are foarte multe soluţii politice şi economice, dar asigură protecţia militară, esenţială pentru a avea acces la resurse energetice.

Deja, la Madrid s-a discutat despre acest subiect. NATO nu are foarte multe soluţii politice şi economice, dar asigură protecţia militară, esenţială pentru a avea acces la resurse energetice. Este vorba de o schimbare a strategiei statelor membre în Uniunea Europeană şi în NATO, dar în special a celor din UE, în ceea ce priveşte resursele energetice şi asigurarea securităţii. Punerea pe agendă a subiectului este importantă. Toţi suntem conştienţi de importanţa lui. Discuţiile vor propune diferite tipuri de soluţii. Pentru Moldova, după cum ştiţi, la Paris, s-a desfăşurat o conferinţă a donatorilor, au încercat să rezolve criza actuală. Dar problema strategică rămâne, ea putând să fie abordată şi la nivelul NATO, cu condiţia ca statele membre să fie toate de acord, ceea ce este greu de crezut că se va întâmpla, pentru că Ungaria sau Turcia au, inclusiv, nu doar interese geostrategice, ci şi interese energetice diferite de celelalte state„, a afirmat Cristian Pîrvulescu.

Întrebat dacă un război în care Ucraina iese victorioasă poate însemna rezolvarea problemei transnistrene, un conflict îngheţat care durează de peste 30 de ani, sau, dacă războiul se încheie în favoarea Rusiei, vom avea două conflicte îngheţate, profesorul Pîrvulescu a spus că acest lucru depinde de felul în care se va încheia războiul.

Depinde de cum se va încheia războiul. Prima ipoteză pe care aţi propus-o este cea a unei victorii a Ucrainei, posibilă, dar în continuare incertă. Ucraina încearcă să profite de avantajele tactice de pe teren pe care le-a obţinut, pentru a avea o poziţie de forţă la negocierile de pace. Şi, da, o victorie a Ucrainei, probabil, va însemna şi un început de rezolvare a conflictului transnistrean. Depinde cât de gravă va fi situaţia Rusiei. Pentru că Rusia va încerca să menţină toate conflictele îngheţate. În cazul unei victorii, improbabile, a Rusiei – o victorie pe teren, o victorie militară – atunci situaţia geostrategică se complică foarte mult, pentru că Rusia este adeptă a unei noi ordini mondiale, pe care va încerca să o impună prin forţă. Dar nu are sprijin în lume. China nu este interesată într-o nouă ordine mondială. Actuala ordine mondială este satisfăcătoare pentru China, pentru că a devenit o supraputere în noul bipolarism pe care Biden şi Xi Jinping l-au anunţat la Bali”, a opinat Cristian Pîrvulescu.

Despre luarea în discuţie a unei eventuale iniţiative de pace şi de rolul pe care îl poate juca România în acest sens, analistul politic a precizat că nu este problema statelor din NATO să iniţieze discuţii de pace.

Este evident că România nu este un actor diplomatic important în acest conflict, dar cred că nu este problema statelor din NATO să iniţieze discuţii de pace. Este problema autorităţilor ucrainene care vor stabili când şi cum, iar statele NATO vor asigura, cum au făcut-o şi până acum, tot suportul necesar„, a declarat Pîrvulescu.

Analistul politic a mai spus că, la finalul reuniunii de la Bucureşti, în contextul războiului din Ucraina, România poate obţine „o poziţie mult mai importantă în cadrul NATO, o recunoaştere a rolului pe care ţara noastră îl are aici şi o întărire a capacităţilor militare pe termen mediu, nu doar ale României, ci şi ale partenerilor prezenţi aici”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *