Deciziile politice pun în pericol securitatea energetică a României, iar crizele sunt plătite de români în facturile tot mai mari. România ar trebui să fie un lider în producția de energie electrică în regiune, însă producția țării este în scădere, fiind afectată de deciziile politice.
Fără apă, fără energie
Locuitorii din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița se confruntă deja de mai multe zile cu o criză de apă, iar mai multe localități nu mai au nici măcar o picătură. Ministerul Mediului a luat decizia să golească barajele Vidraru și Paltinu și anunța că nu va fi nicio problemă. După câteva zile, peste 140.000 de oameni din cele 3 județe au rămas fără apă potabilă. Situația a devenit și mai absurdă pentru că Apele Române au precizat că nu pot livra apă de la Paltinu din cauza debitului prea mare de apă din urma ploilor. Adică au golit barajul pentru lucrări, dar apoi au început ploile și barajul s-a umplut din nou. Probabil nimeni nu a verifica condițiile meteo înainte să ia aceste decizii.
„Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Nu este afectată. Primesc apă din altă parte. Alimentarea cu apă potabilă este în continuare accesibilă pentru toată lumea”, explica ministra mediului, pe 26 noiembrie, când golea barajele.
După doar câteva zile de la acea declarație, numeroase localități au rămas fără apă, iar efectele acestei decizii încep să se vadă și în sistemul energetic al țării, pentru că centrala electrică de la Brazi, din județul Prahova, a fost nevoită, marți, să-și oprească brusc producția, din lipsă de apă. Această centrală producea aproape 900 MW și se estimează că abia mâine, la ora 1 noaptea, ar putea să-și reînceapă producția.
„Confirmăm că centrala electrică Brazi a fost oprită neplanificat din cauza debitului scăzut al apei tehnologice și a restricțiilor de apă, factori aflați în afara controlului companiei”, a transmis OMV Petrom, compania care deține centrala pe gaz.
Instituțiile își pasează vina de la una la alta, însă consecințele sunt plătit direct din buzunarul cetățenilor. Oprirea apei și afectarea sistemului energetic va avea un mare cost pentru întreaga țără.
România importă energie până la 1.500 MW
Pentru a recupera o parte din energia pierdută de la Brazi, sistemul energetic al țării forțează la maxim hidrocentralele. Marți după-amiază, energia produsă de hidrocentrale reprezenta 50% din producția națională de energie electrică.
Producția de energie electrică din hidrocarburi (adică gaz) era de între 800 și 900 MW, ceea ce producea ELCEN în București.
În total, producția țării a fost de 6.500 MW, la orele 16, iar consumul de 7.800 MW. Ceea ce înseamnă că pentru a evita un blackout, România importa 1.300 MW de la vecinii noștri: Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina.
Cel mai mult importam din Serbia, peste 700 MW, apoi din Ungaria peste 500 MW, din Ucraina și Bulgaria peste 300 MW din fiecare. Sistemul funcționează pe import și export, din nicio țară nu facem doar import sau doar export, de aceea datele pot varia. În urma operațiunilor import-export, România rămânea cu un import de peste 1.300 MW la orele prânzului, ajungând chiar și la 1.500 MW în unele momente. Datele variază foarte mult în funcție de consum, cu cât crește consumul, cu atât crește și importul.
Importul de energie electrică se simte direct în facturi, pentru că tarifele la energie electrică sunt variabile de când piața a fost liberalizată. Problema cea mai mare este după ora 18, când tarifele pentru energia electrică sunt cele mai mari.
În ultimele 3 zile, de când s-a accentuat criza de apă, se observă o scădere a producției de energie, potrivit datelor Transelectrica. Pe 25 noiembrie a fost o producție de 8.800 MW, pe 27 s-au produs 7.700 MW, iar pe 29 noiembrie 8.700 MW. Marea scădere a început pe 30 noiembrie, când România a produs doar 7.300 MW, apoi 7.200 MW pe 1 decembrie și 6.500 MW pe 2 decembrie.
Sistemele fotovoltaice, pentru care se fac numeroase investiții, nu pot ajuta sistemul energetic din cauza condițiilor meteo nefavorabile. În ultimele 3 zile, abia dacă au mai ajuns la 400 MW pentru câteva ore la orele prânzului. Nici sistemele eoliene nu ne ajută, iar la ora 15 produceau doar 4 MW, fiind și ele dependente de condițiile meteo.
Se caută un vinovat pentru lipsa apei potabile
Guvernul a gestionat greșit intervenția de la cele două baraje, neluând nicio măsură pentru a garanta accesul la apă potabilă. Ministra mediului a recunoscut că autoritățile locale erau conștiente de riscul ca oamenii să rămână fără apă, dar aceasta nu ar fi fost informată la timp. Singura soluție pe care o are este aceea de a cere concedieri, după ce în septembrie l-a demis pe directorul Administrației Naționale Apele Române.
„Situația creată va fi analizată de Corpul de Control al instituției. Persoanele responsabile ar trebui schimbate de urgență. Problema nu este că nu au anticipat această situație, atenție! Problema este că au anticipat această situație, că au avut documente, avem documente care să ateste faptul că știau că există acest risc și că nu l-au comunicat nici către minister, nici către populație, nici către primari și nu au luat măsuri nici ESZ (n.r. Exploatare Sistem Zonal Prahova) , nici ‘Apele Române’ de la nivel local”, a declarat Diana Buzoianu, marți.
Cetățenii mai au de așteptat câteva zile până când vor primi apa, ceea ce oricum nu este garantat, iar ministra a avertizat că această criză se va mai repeta. Un astfel de avertisment a venit și de la oficialii Apelor Române, care la rândul lor pasează responsabilitatea către ESZ.
Criza de apă a ajuns și în județul Argeș. De două săptămâni, locuitorii din orașul Curtea de Argeș și alte trei localități nu mai au apă. Cauza principală este golirea barajului Vidraru, iar primele cisterne cu apă din partea statului le-au primit abia pe 27 noiembrie. Uneori au apă la robinet, dar nu poate fi folosită pentru că nu a fost tratată pentru a deveni potabilă. În Argeș sunt afectate 40.000 de persoane, care se adaugă la celelalte 100.000 afectate de problemele de la barajul Paltinu. În total, 140.000 de oameni nu au apă potabilă de aproape două săptămâni. Și la toate acestea se adaugă și un sistem energetic afectat.
Miercuri de dimineață, sistemul energetic funcționează în continuare fără energia de la Brazi, semn că problemele cu apa nu au fost rezolvate. Producția de energie din hidrocarburi este în continuare de aproape 900 MW, la fel ca ieri când Brazi a fost închisă. România importă și azi dimineață peste 1200 MW, ceea ce va afecta și mai mult facturile.
Ministerul Energiei anunța, marți, că sistemul energetic național poate acoperi ceea ce s-a pierdut prin oprirea centralei Brazi, dar datele privind importurile de energie îl contrazic.
Numeroasele probleme umflă facturile
Criza energetică de la Brazi este doar una dintr-un șir foarte lung de probleme, mai ales că România este presată să renunțe la producția de energie prin arderea cărbunelui.
Centrala nucleară de la Cernavoda, cea mai importantă din sistemul energetic, are și ea probleme tot mai frecvent. Pe 28 noiembrie, producția scăzut din cauza unei defecțiuni la o pompă de apă. În luna august, a fost un incendiu minor la o unitate de filtrare de la Unitatea 2 a centralei. Reactorul 2 a fost oprit în luna mai pentru lucrări, apoi din nou în iunie, și centrala nu funcționează niciodată la capacitatea sa maximă. În septembrie au început lucrările de modernizare a Unității 1 și ar urma să fie finalizate abia în 2029. Pentru întreaga lucrare, România va plăti 3 miliarde de euro. Finalizarea reactoarelor 3 și 4 ar urma să aibă loc abia prin 2031-2032.
Centrala de la Iernut este finalizată în proporție de 97,5%, dar Guvernul o blochează și nimeni nu știe când va fi deschisă. Lucrările au început în 2016, s-au investit sute de milioane de euro și România nu produce nimic. Centrala trebuia terminată în 2020, dar în fiecare an a fost amânată și acum Romgaz ar trebui să finalizeze lucrările.
Toate aceste crize puse împreună creează o mare vulnerabilitate pentru securitatea energetică. România este nevoită să importe frecvent, iar importurile sunt întotdeauna scumpe. Prețul pentru importuri îl suportă cetățenii și companiile atunci când primesc facturile, deoarece piața este liberalizată și tarifele variază tocmai în funcție de deciziile politice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
