Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus la jumătate prognoza privind creșterea economiei României în acest an, înrăutățind, totodată, și estimările legate de evoluția inflației și a șomajului, transmite Ziarul Financiar.
Economia României este așteptată acum să crească cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamnă, potrivit celui mai recent raport FMI privind perspectivele economiei mondiale, analizat de Profit.ro.
Ritmul de creștere ar urma să îl egaleze pe cel din 2025. Datele anunțate de INS săptămâna trecută indică un avans în termeni reali de 0,7% pentru economia românească anul trecut, după o creștere de 0,9% în 2024.
România a intrat însă în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului, cu două trimestre consecutive de scădere.
FMI estimează că economia românească își va reveni puternic în 2027, când ar urma să crească cu 2,5% în ritm anual.
În ceea ce privește prețurile de consum, FMI preconizează o inflație medie de 7,8% în România în acest an, peste rata de 6,7% estimată în raportul din octombrie. Inflația medie anuală este așteptată să decelereze la 3,9% în 2027.
Pe piața muncii, rata șomajului este preconizată la 6% în 2026, în creștere cu 0,2 puncte procentuale de la o rată de 5,8% estimată anterior.
Prognoza privind deficitul de cont curent din acest an a fost, de asemenea, revizuită în urcare, la 6,8% din PIB, de la un deficit de 6,6% din PIB estimat în octombrie.
În 2027, deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,2% din PIB.
În ceea ce privește economia mondială, FMI estimează o creștere de 3,1% în 2026 într-un scenariu “de referință”, bazat pe presupunerea că războiul din Iran va avea o durată și o amploare limitate, iar efectele acestuia se vor estompa până la jumătatea anului, în concordanță cu prețurile futures ale mărfurilor de la 10 martie.
Prognoza a fost revizuită în scădere cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu un avans de 3,3% estimat în ianuarie.
În absența războiului din Iran, creșterea economică globală ar fi fost revizuită în creștere cu 0,1 puncte procentuale, până la 3,4%, potrivit FMI.
Revizuirea descendentă pentru 2026 reflectă în mare măsură perturbările cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu, compensate parțial de datele puternice raportate recent de economiile majore și de reducerea tarifelor vamale impuse de SUA la nivel global, în urma deciziei Curții Supreme americane din februarie.
“Încă o dată, economia globală este amenințată să fie deturnată de la traiectorie – de data aceasta de izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie 2026.
În ultimul an, obstacolele generate de barierele comerciale mai mari și de incertitudinea sporită au fost compensate de factori favorabili legați de investițiile în tehnologie, de condițiile financiare acomodative, inclusiv un dolar american mai slab, și de sprijinul politicilor fiscale și monetare.
Conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă o contraforță semnificativă la acești factori favorabili, prin impactul său asupra piețelor de mărfuri, a așteptărilor inflaționiste și asupra condițiilor financiare”, se arată în raport.
FMI preconizează o inflație globală de 4,4% în 2026, în urcare semnificativă, cu 0,7%, față de estimarea anterioară, reflectând creșterea prețurilor energiei și alimentelor.
Instituția financiară precizează că există diferențe majore între țări în cadrul prognozei de referință privind economia mondială și rata inflației.
În timp ce revizuirile creșterii economice și ale inflației par relativ modeste la nivel global, impactul asupra regiunii afectate de conflict și a economiilor mai vulnerabile din alte zone – în special economiile importatoare de mărfuri emergente și în curs de dezvoltare, cu fragilități preexistente – este mult mai pronunțat.
Într-un scenariu advers, cu creșteri mai mari și mai persistente ale prețurilor energiei, creșterea economică globală ar încetini până la 2,5% în 2026, iar inflația ar ajunge la 5,4%.
Un al treilea scenariu, încă și mai sever, în care infrastructura energetică din regiunea de conflict ar suferi daune extinse, implică o frânare a creșterii economiei globale la aproximativ 2% în 2026, în timp ce rata inflației ar accelera la peste 6%.
Impactul asupra economiilor emergente și în curs de dezvoltare ar fi aproape dublu față de cel asupra economiilor avansate, subliniază FMI.
Potrivit raportului, creșterea cheltuielilor pentru apărare, determinată de intensificarea tensiunilor geopolitice, ar putea stimula activitatea economică pe termen scurt, dar ar putea genera și presiuni inflaționiste, ar slăbi sustenabilitatea fiscală și externă și ar risca să reducă cheltuielile sociale, ceea ce, la rândul său, ar putea declanșa nemulțumiri și tensiuni sociale.
Un pachet cuprinzător de politici ar trebui să includă atât măsuri la nivel național, cât și măsuri pentru care țările ar trebui să colaboreze în mod pragmatic, pentru a spori reziliența și a încuraja agilitatea și adaptabilitatea.
“Acest lucru implică, în primul rând, menținerea stabilității prețurilor și a sistemului financiar, protejarea sustenabilității fiscale și implementarea fără întârziere a reformelor structurale”, mai arată FMI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
