O nouă criză electorală a izbucnit în sudul Republicii Moldova, după ce alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost din nou amânate. Curtea de Apel Sud din Cahul a decis suspendarea hotărârilor adoptate de legislativul regional privind organizarea scrutinului programat inițial pentru 21 iunie 2026, potrivit Gândul.
Instanța a admis cererea depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a suspendat toate deciziile adoptate de Adunarea Populară pe 17 martie 2026, inclusiv cele referitoare la stabilirea datei alegerilor, componența comisiei electorale regionale și regulamentul de organizare a scrutinului.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.
Un blocaj electoral care durează de peste un an
Situația din Găgăuzia a intrat într-un adevărat „cerc vicios” al amânărilor. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat din cauza conflictelor juridice și administrative.
Alegerile au fost programate inițial pentru 16 noiembrie 2025, apoi au fost amânate pentru 22 martie 2026, iar ulterior pentru iunie 2026. De fiecare dată însă, deciziile au fost contestate sau blocate în instanță.
Unul dintre motivele principale ale blocajului este neconcordanța dintre legislația autonomiei găgăuze și codul electoral al Republicii Moldova, în special în ceea ce privește modul de organizare a organului electoral regional.
Dispută între Chișinău și Comrat
Autoritățile centrale de la Chișinău susțin că regulile electorale din autonomie trebuie armonizate cu legislația națională. În schimb, liderii regionali din Comrat insistă că autonomia găgăuză trebuie să își păstreze dreptul de a organiza alegeri pe baza propriilor norme stabilite prin statutul special al regiunii.
În acest context, Ministerul Justiției din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica legalitatea unor prevederi din legea care reglementează statutul Găgăuziei, inclusiv cele privind desemnarea componenței organului electoral al autonomiei.
Oficialii guvernamentali spun că depășirea blocajului ar putea veni doar prin cooperare între instituțiile centrale și cele regionale. Reprezentanții Cancelariei de Stat au propus formarea unor comisii de conciliere care să stabilească un cadru legal clar pentru organizarea alegerilor.
Regiunea Găgăuzia, un teritoriu sensibil politic
Găgăuzia este o regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, cu puțin peste 100.000 de locuitori, formată din trei zone principale: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.
Regiunea este puternic ruralizată și depinde economic de finanțări externe, venite atât de la Chișinău, cât și de la Uniunea Europeană, Turcia sau România.
Din punct de vedere politic și cultural, o parte semnificativă a populației manifestă simpatii pentru Rusia, iar acest lucru s-a văzut clar la referendumul din 2024 privind integrarea europeană a Republicii Moldova, când aproximativ 95% dintre alegătorii din Găgăuzia au votat împotriva aderării la UE.
Cum a apărut autonomia găgăuză
Statutul special al Găgăuziei a fost stabilit în 1994, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea privind autonomia regiunii „Gagauz Yeri”. Documentul a fost rezultatul unor negocieri politice care au avut loc după destrămarea Uniunii Sovietice și a oferit regiunii dreptul la autoguvernare în anumite domenii.
Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați, aleși în circumscripții uninominale, fiecare reprezentând o zonă electorală din autonomie.
Ce urmează
În prezent, organizarea alegerilor rămâne incertă, iar autoritățile de la Chișinău încearcă să găsească o soluție legislativă și politică pentru depășirea blocajului.
Dacă disputa juridică nu va fi rezolvată rapid, regiunea ar putea rămâne pentru o perioadă nedeterminată fără un legislativ ales, ceea ce ar accentua tensiunile politice dintre autonomia găgăuză și guvernul central al Republicii Moldova.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
