Primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 din România a fost anulat printr-o decizie fără precedent a Curții Constituționale, în urma acuzațiilor de manipulare digitală și posibile interferențe externe.
Un reportaj recent difuzat de BBC World Service și BBC Radio 4, realizat de istoricul britanic Tessa Dunlop, analizează circumstanțele controversate ale acestui scrutin, punând accent pe rolul rețelei TikTok și pe candidatul Călin Georgescu, o figură politică atipică și controversată.
Conform analizei BBC, Călin Georgescu – un outsider politic apărut aproape de nicăieri – a reușit să câștige surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale, mizând pe o campanie neconvențională axată pe videoclipuri virale pe TikTok.
Fără structuri de partid puternice pe teren, el și-a promovat mesajele prin clipuri în care apărea călărind, practicând judo sau înotând, adoptând un discurs ultranaționalist și pseudo-spiritual. Georgescu l-a elogiat pe Vladimir Putin drept „patriot și lider” (negând însă că l-ar admira) și a vehiculat numeroase teorii ale conspirației – de la susținerea că aselenizarea a fost falsificată până la negarea existenței COVID-19. Mesajul său anti-sistem a rezonat cu frustrarea multor alegători, inclusiv a unei părți semnificative din diaspora română (peste 5 milioane de cetățeni plecați în străinătate), care s-a mobilizat masiv în favoarea sa, exprimându-și nemulțumirea față de clasa politică tradițională.
Pe parcursul investigației BBC, experții au evidențiat rolul rețelelor sociale în ascensiunea neașteptată a lui Georgescu.
Conturi fake pe TikTok
Mădălina Voinea, cercetător la Expert Forum, a explicat că online-ul românesc a fost inundat de conținut antisemit și nostalgic după perioada comunistă, narațiuni care s-au conectat direct cu candidatul Călin Georgescu.
Potrivit acesteia, primele 20 de conturi de TikTok care au distribuit masiv mesaje pro-Georgescu au inclus doar două aparținând unor persoane reale (candidatul și soția sa), restul fiind așa-zise conturi de „fani” – profile inițial apolitice, de divertisment, care au fost brusc convertite în instrumente de propagandă electorală. Această strategie digitală neconvențională a amplificat vizibilitatea lui Georgescu în rândul electoratului, ocolind canalele media tradiționale.
Decizia de anulare a primului tur – o măsură excepțională în istoria postdecembristă a României – a provocat nemulțumirea susținătorilor lui Călin Georgescu. Aceștia au organizat proteste în Piața Victoriei din București, scandând lozinci precum „Turul doi înapoi, aduceți înapoi patrioții” și acuzând autoritățile de abuz. Mulți simpatizanți ai lui Georgescu împărtășesc viziuni critice la adresa Occidentului. O susținătoare intervievată de BBC a afirmat că Uniunea Europeană își dorește „președinți care pot fi manipulați”, lăudând promisiunea lui Georgescu de a negocia pacea în Ucraina direct cu Donald Trump și Vladimir Putin. „Dacă vor să ne împingă într-un război, suntem contra NATO și UE”, a adăugat aceasta, exprimând neîncredere în agenda occidentală. Un alt participant la protest, un român revenit din diaspora, a declarat că deși nu este fanul lui Georgescu, militează „pentru dreptul lui de a candida în România”, considerând că votul popular trebuie respectat.
Ingerința Rusiei
De cealaltă parte, reprezentanți ai autorităților de la București și analiști politici atrag atenția asupra riscurilor de ingerință străină.
Alexandru Muraru, deputat și președintele Comisiei de control al Serviciului de Informații Externe, a declarat în cadrul reportajului BBC că România este ținta unui „război hibrid” purtat de Rusia.
Suspiciunile privind implicarea Moscovei în propaganda pro-Georgescu au fost alimentate și de dezvăluirile făcute după scrutin: în decembrie 2024, documente declasificate au indicat că pe TikTok s-au cheltuit sute de mii de euro pentru promovarea artificială a conținutului favorabil lui Georgescu, încălcând regulile platformei și legislația electorală românească.
Jurnalistul de investigație Victor Ilie a vorbit, de asemenea, despre existența unei posibile rețele de influență coordonate din Rusia. Conform investigației sale, o firmă britanică ar fi investit cel puțin două milioane de euro în site-uri și materiale online de extremă dreaptă și conspiraționiste în România, operațiunea fiind dirijată de la Moscova și finanțată prin departamentul de relații publice al partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin. Aceste acuzații sugerează un efort concertat de subminare a procesului democratic din România prin mijloace online, în linie cu avertismentele mai vechi ale autorităților române privind războiul informațional dus de Kremlin.
În tabăra adversă, reprezentanții partidului naționalist AUR resping teza amestecului extern. Laura Gherasim, deputată AUR, a declarat în interviul pentru BBC că votul din noiembrie reflectă voința autentică a electoratului, care și-ar fi dorit pentru prima oară „un om diferit de orice altcineva, care nu e din interiorul sistemului”. Ea nu dă crezare ideii unei campanii subterane pe TikTok finanțate nedeclarat și nici scenariului implicării Rusiei: „Nu cred că domnul Putin avea timp să se lupte cu noi pe TikTok. Sunt sigură că [Georgescu] a fost ales de români și nu are nimic de-a face cu sistemul”, a afirmat Gherasim, subliniind că alegătorii au sancționat clasa politică și au cerut „altceva”. Întrebată de realizatoarea BBC dacă se simte mai liberă în România de azi sau în Rusia lui Putin, parlamentara AUR a evitat comparația directă, răspunzând: „Cred că sufletul românesc este liber. Câți ruși ați văzut în România?” – insinuând că influența Moscovei în acest proces ar fi nesemnificativă.
Autoritățile electorale române au anunțat reorganizarea scrutinului prezidențial, primul tur fiind reprogramat pentru data de 4 mai 2025. Până atunci, subiectul manipulării digitale și al amestecului extern rămâne în atenția publică, pe fondul preocupărilor legate de integritatea procesului democratic și de protejarea alegerilor de influențe nedorite.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
