Skip to content
Economie

Criza gazelor naturale: Complexul Energetic Oltenia este alimentat de luni de zile în regim de ultimă instanță, nereușind să încheie contracte concurențiale

focusenergetic.ro

Compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, care are nevoie de cantități semnificative de gaze naturale pentru pornirea, stabilizarea și susținerea arderii în focarele cazanelor sale de generare, în principal la cele ale termocentralelor de la Turceni, Ișalnița și Craiova II, este alimentată de luni de zile în regim de furnizare de ultimă instanță (FUI), nereușind să încheie nici un contract concurențial, potrivit profit.ro.

De la finalul lui 2021 și până pe 30 aprilie anul acesta, CEO a avut contract concurențial de furnizare de gaze cu MET România Energy SA, potrivit unui document al companiei de stat.

În martie și aprilie, până la expirarea contractului, CEO a organizat 2 licitații la Bursa Română de Mărfuri (BRM), pentru semnarea unui nou deal de furnizare, însă nu a primit absolut nici o ofertă de preț.

În consecință, la cea de-a treia procedură consecutivă organizată, tot în aprilie, CEO a acceptat să încheie două contracte FUI cu valabilitate de numai o lună, cu OMV Petrom și Tinmar Energy. E.ON Energie și Romgaz au transmis atunci ″justificări de neparticipare″.

Însă nici la următoarea licitație, din 26 mai, nu s-a prezentat nimeni, astfel că CEO a fost obligată să semneze din nou contracte FUI pe o lună, cu aceleași OMV Petrom (pentru Rovinari și Craiova II) și Tinmar Energy (pentru Turceni și Ișalnița). Același lucru s-a întâmplat și la licitațiile ulterioare, din 23 iunie și 19 iulie, după fiecare dintre acestea fiind încheiat contract FUI pe încă o lună cu OMV Petrom, pentru aprovizionarea tuturor celor 4 sucursale, ultimul expirând pe 31 august. Legislația în vigoare prevede că, pentru noncasnici cu consum anual sub 50.000 MWh (Rovinari), precum și pentru producători de energie termică (Craiova II), furnizorul de ultimă instanță facturează prețul plafonat de 370 lei/MWh, diferența până la acoperirea costului real de achiziție a gazelor din piață urmând să o încaseze de la bugetul de stat. Însă consumul de la Turceni și Ișalnița este facturat la prețul stabilit de FUI, OMV Petrom având pentru luna august prețul uriaș de 2.387 lei/MWh.

FUI-i practică prețuri de furnizare mult superioare celor din piața concurențială pentru că sunt obligați să preia oricând în portofoliu orice client care se întâmplă să rămână fără furnizor, neputând astfel planifica în avans achiziții de gaze pentru aceștia, pentru a avea costuri mai reduse. ″În data de 22.07.2022, Direcția Energie a solicitat oferte neangajante pentru furnizarea gazelor naturale pentru o perioadă de două luni (septembrie, octombrie 2022), sau o perioadă și mai mare (…), de la Romgaz, OMV Petrom, Tinmar Energy și MET România Energy. Până la această dată (18 august, data documentului – n.r.), Tinmar Energy, OMV Petrom și Romgaz nu pot oferi nici o ofertă din cauza contextului actual al pieței de gaze naturale, MET România Energy, în urma discuțiilor telefonice, urmând să transmită o propunere privind furnizarea gazelor naturale pentru lunile septembrie și octombrie 2022 numai pentru locurile de consum de la SE Rovinari, SE Turceni și SE Ișalnița (fără SE Craiova II, care are consumul cel mai mare și beneficiază și de preț plafonat – n.r.)″, se menționează în document, adăugându-se că, în caz că nu se reușește încheierea de contracte concurențiale, se va merge în continuare pe furnizarea în regim de ultimă instanță.

Din informațiile Profit.ro rezultă că, și în septembrie, CEO se alimentează cu gaze tot în baza unui contract FUI, compania demarând în cursul lunii o nouă procedură de achiziție. ″Societatea Complexul Energetic Oltenia SA este principalul producător de energie din România pe bază de lignit indigen, cota sa medie de piață fiind de circa 24%. Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioadele de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul centralelor pe cărbune în structura producției, la nivel național, a crescut până la aproape 35%″, arată Ministerul Energiei în nota de fundamentare a ordonanței de urgență din vară, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, care nu mai reglementează „închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă”, cum prevedea o primă variantă a proiectului de OUG, ci „închiderea și conservarea lor”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *