CSML explică de ce multe teste făcute pentru depistarea drogurilor la şoferi nu se confirmă

politie politia rutiera trafic
Sursa foto: Politia Romana

Consiliul superior de medicină legală (CSML) explică, într-un material publicat pe pagina web a acestui for, care sunt motivele pentru care în urma testărilor ptivind prezenţa sau absenţa substanţelor psihoactive în cazul şoferilor există diferenţe între rezultatele negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal şi cele obţinute la testarea de către organele de poliţie. Aceste diferenţe se justifică, printre altele, prin faptul că testele rapide utilizate în cadrul Poliţiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare şi nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, aşa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat şi prin alte metode de investigaţie. De asemenea, medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe” care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive. ”Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, afirmă ei.

CSML face publice mai multe motive pentru care datele privind testarea în trafic, pentru depistarea şoferilor aflaţi sub influenţa stupefiantelor, nu coincid cu cele rezultate în urma testelor de laborator la serviciile de medicină legală.
Medicii legişti arată că, la fel ca în cazul testării pentru depistarea infecţiei COVID, rezultatele testelor rapide nu coincid cu cele ale testelor de performantă sau certitudine.
„Testele rapide utilizate în cadrul Poliţiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare şi nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, aşa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat şi prin alte metode de investigaţie. În acest sens, pentru mărirea acurateţei şi selectivităţii metodei de testare în trafic de către Poliţia Rutieră, au fost achiziţionate ultimele generaţii de echipamente Dräger, utilizate totodată şi de către majoritatea poliţiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel naţional, omogenizând astfel diferenţele observate în diverse regiuni ale ţării din punct de vedere al variaţiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală”m se arată în comunicatul forului reprezentativ pentru medicii legişti. Aceştia precizează că persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la faţa locului sau de a fi condusă direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală.
„Testele de confirmare realizate în cadrul instituţiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator). Având în vedere sensibilitatea extremă a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul instituţiilor medico-legale care este asociată cu o rată de rezultate fals negative extrem de redusă (spre 0%), este extrem de improbabil ca un consum de substanţe psihoactive să nu fie detectat”, subliniază CSML.
Alte cauze pentru care testarea în trafic dă rezultate contrazise de testele de laborator ţin, conform literaturii internaţionale de specialitate, de timpul scurs de la consum, modificarea de pH a probei biologice, stimularea mecanică a secreţiei salivare, care scade rata de excreţie salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentraţiile unor substanţe prezente în salivă, condiţiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroşii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste; utilizarea unor substanţe care modifică rata de secreţie salivară (antidepresive triciclice, antagonişti de receptori adrenergici) sau prezenţa în salivă a unor contaminanţi, adulteranţi sau excipienţi ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentaţia obşnuită, conservanţi alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală.
Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: