Marcel Ciolacu și-a început mandatul de premier în iunie 2023, dar la finalul mandatului lasă pe masa viitorului premier mai multe probleme nerezolvate care vor marca următorii ani. Marcel Ciolacu nu a fost atent la problemele economice ale țării, iar România va fi nevoită să ia măsură mai dure în 2025, pentru a-și asigura stabilitatea economică.
Cel mai mare deficit bugetar
Deficitul bugetar este cea mai mare provocare pentru România, după ce guvernarea Ciolacu nu a făcut nimic pentru a-l reduce. Premierul Marcel Ciolacu a oferit mai multe creșteri de salarii și pensii, fără să fie atent la situația economică.
În 2023, deficitul bugetar al României a fost de 6,6% din PIB, al treilea cel mai mare deficit din UE. În 2024, deficitul a continuat să crească și este de așteptat să încheiem anul cu peste 8% din PIB, care ar urma să fie cel mai mare deficit bugetar înregistrat de un stat UE în acest an. Comisia Europeană le dă statelor posibilitatea să reducă treptat deficitul bugetar, dar premierul Ciolacu nu a propus un astfel de plan, în condițiile în care a crescut deficitul de la un an la altul. Cert este că noul guvern va trebui să propună imediat soluții pentru reducerea deficitului pentru a convinge Comisia Europeană.
Cea mai mare inflație
România s-a remarcat și cu cea mai mare inflație. Anul 2024 a adus o scădere a inflației, comparativ cu 2023, însă timp de 7 luni la rând România a avut cea mai mare inflație din UE. În septembrie 2024, rata inflației din România era de 4,62%, în scădere față de luna precedentă, însă de două ori mai mare decât media din UE.
Inflația mare a afectat foarte mult prețurile produselor, care au continuat să crească față de anii precedenți. Guvernul Ciolacu a adoptat o plafonare a prețurilor pentru unele produse alimentare, însă măsura nu poate fi extinsă pe termen nelimitat și noul guvern va trebui să găsească o altă soluție.
Prețurile mari la energie și gaze
După criza energetică din 2022, România a adoptat o formulă de compensare a prețurilor pentru ernergie electrică și gaz. Această măsură de compensare a ținut facturile sub control, însă a umflat buzunarele producătorilor și distribuitorilor de energie și gaze. Măsura mai este valabilă până în martie 2025, iar noul guvern va trebui să ia o decizie importantă.
Comisia European a cerut guvernului Ciolacu să renunțe la restricțiile legate de stabilirea prețurilor la energie electrică și gaze.
„Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze. România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, spunea Comisia Europeană, în octombrie 2024.
Prin urmare, românii ar putea avea în curând facturi mai mari la gaze dacă guvernul va decide să renunțe la formula de compensare pentru energie electrică și gaze. Guvernarea Ciolacu nu a propus nicio soluție în acest caz și a amânat pe cât posibil o decizie pentru prețurile la energie electrică și gaze.
Întârzieri cu fondurile europene
În timpul guvernării Ciolacu, România a înregistrat mai multe întârzieri cu PNRR și fondurile europene. Deficitul bugetar riscă să afecteze și PNRR, deoarece Comisia Europeană ar putea să ne blocheze fondurile europene dacă nu luăm măsuri pentru reducerea deficitului, arată un raport.
Guvernul întârzie cu mai multe reforme asumate în PNRR și Comisia nu se arată dispusă să facă următoarele plăți către țara noastră. În acest caz, multe proiecte riscă să fie blocate sau chiar închise fără banii UE. Până la 31 august 2024, doar 9,4 miliarde de euro a reușit guvernul să atragă din cele 28 de miliarde din PNRR-ul țării noastre.
În septembrie, Nicolae Ciucă avertiza că România primise doar 3% din fondurile europene pentru perioada 2021-2027. Mai sunt doar 3 ani, iar guvernarea Ciolacu nu a grăbit absorbția fondurile UE.
„Nu asta am vrut să scot în evidenţă, ci să vă spun faptul că, din păcate, în momentul actual, din cadrul 2021-2027 nu s-au absorbit nici măcar 3% şi suntem cam la jumătatea parcursului. Numai anul viitor nu ne apropiem de 2027”, a spus Ciucă.
Comisia Europeană a decis să amâne cu 6 luni plățile din PNRR pentru Bulgaria, după ce vecinii noștri au întârziat foarte mult cu introducerea reformelor. Acest caz demonstrează că România riscă și ea să fie sancționată, după ce guvernarea Ciolacu a amânat asumarea unor reforme din PNRR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
