PSnews

Recent

Culisele unei afaceri cu 3 mari semne de întrebare EXCLUSIV

sitcancer.org

Redacția PSnews.ro continuă joi seria de articole legate de un scandal apărut în lumea cercetătorilor din România: controversa (transformată într-un proces) din jurul unei competiții lansate de către ministerul de resort.

Pe scurt, amintim că Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a fost dat în judecată de către Asociația „Ad Astra”, ONG-ul solicitând Curții de Apel București (CAB) suspendarea Ordinului de Ministru (OM) nr. 439/2017, prin care MCI a lansat ediția din acest an a competiției „Proiecte de dezvoltare instituțională – proiecte complexe realizate în consorții CDI (cercetare, dezvoltare, inovare – n.r.)”, în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020.

DETALII AICI: Scandal de sute de milioane. Minister acuzat de aranjarea cu dedicație a unui concurs EXCLUSIV

În acest context, redacția PSnews.ro a luat legătura miercuri cu Mihai Miclăuș, cercetător la Institutul de Cercetări Biologice Cluj și reprezentant legal al Asociației „Ad Astra”.

Omul de știință a început prin a da de înțeles că procesul dintre organizația non-guvernamentală și minister merge destul de greu, întrucât avocatul MCI a ridicat problema calității procesuale a Asociației „Ad Astra”.

„Procesul a început la Curtea de Apel: se dau termene, li se permite celor două părți să depună puncte de vedere… Sunt așa-numitele «întâmpinări», la care noi răspundem… E un ping-pong între pârât și reclamant… Până la urmă, hai să tragem linie: a fost o înfățișare mi se pare că vinerea trecută, la care avocatul nostru s-a prezentat și atunci a rămas instanța de judecată în pronunțare, pentru că avocatul ministerului a ridicat problema calității procesuale a asociației noastre. Deci problema pe fond se va discuta după ce instanța se va pronunța în acest sens. Adică se va discuta dacă acest ordin a fost emis în condiții legale sau este nelegal”, a afirmat Miclăuș pentru PSnews.ro.

Totuși, biologul a refuzat să comenteze informațiile obținute de către PSnews.ro, privind suspiciunile legate de eventualitatea ca sus-numita competiție să fi fost organizată cu dedicație: „Nu mă pronunț în acest sens. Discutăm cu texte de lege pe masă. Speculații se pot face de oricare parte, dar nu vreau să comentez aceste speculații”.

Pe de altă parte, Mihai Miclăuș a criticat faptul că Ministerul Cercetării a refuzat să selecteze evaluatori internaționali, arătând posibila situație de conflict de interese la care se ajunge cu evaluatori autohtoni, nevoiți să se pronunțe asupra unor proiecte depuse chiar de instituții unde ei sunt angajați.

„Problema asta a mai ridicat-o asociația atunci când ministerul a decis să utilizeze evaluatorii autohtoni (naționali). Noi am atras atenția că vor apărea o sumedenie de conflicte de interese, iar dacă vă gândiți în cazul acestui tip de competiții, aici sunt incluse majoritatea instituțiilor din România (universități, institute naționale de cercetare șamd). Ei: evaluatorii selectându-i doar din România, evident că vor fi din cadrul unor institute naționale, universități și așa mai departe. Deci, practic, un evaluator dintr-un institut național va evalua proiectul depus de un alt institut național (așadar, concurent direct). Eu aici văd deja o problemă de conflict de interese, când angajați ai instituțiilor care au depus proiecte își evaluează proiectele între ei.

Proiectele Tinere Echipe și Post Doc au fost depuse cu termen de depunere 10 ianuarie anul acesta. Rezultatele finale trebuiau publicate undeva prin iunie, parcă. Acolo problema bănuiesc că rezidă în prevederile pachetelor de informații de la competițiile respective, care fac parte din ordinul de lansare a competițiilor și care spun că evaluatorii trebuie să îndeplinească de două ori criteriile minime impuse directorilor de proiect. Chiar am făcut un calcul: pentru Tinere Echipe mi se pare că sunt în jur de 1.000 de proiecte depuse. Dacă în echipa de proiect să zic că sunt 4 cercetători, asta înseamnă că sunt 4.000 de cercetători implicați în proiectele respective depuse. Ca să găsești evaluatori naționali să-ți evalueze cele 1.000 de proiecte, ei nu trebuie să fi avut nicio legătură cu acești 4.000 de cercetători. În plus, evaluatorii trebuie să îndeplinească acele condiții, care nu sunt ușor de îndeplinit de către o bună parte a cercetătorilor. Tocmai de aceea a fost un număr limitat de depuneri de proiecte. Deci eu bănuiesc că nu au fost finalizate pentru că efectiv ministerul se încăpățânează să recruteze evaluatori naționali și nu are de unde să-i găsească”, a detaliat cercetătorul clujean.

Partea cea mai amplă a declarației lui Mihai Miclăuș s-a referit la trei mari probleme care i-au determinat pe membrii Ad Astra să dea în judecată Ministerul Cercetării:

  • admiterea în competiție inclusiv a instituțiilor de cercetare necertificate ori a celor certificate cu calificative slabe;
  • imposibilitatea ca directorul de proiect să formuleze un punct de vedere la observațiile evaluatorilor;
  • inexistența în calendarul competiției a unui termen de depunere a contestațiilor după rezultatele finale.

„Problema pe fond este axată pe trei chestiuni. În primul rând, noi am considerat nelegal că s-a deschis competiția pentru absolut toate instituțiile de cercetare din România, în timp ce legea spune că ar fi trebuit deschisă doar pentru instituțiile certificate (deci care au trecut printr-un proces de evaluare) și care au obținut A-, A sau A+ la certificare. Ministerul, la cum a definit competiția, a deschis-o tuturor – deci chiar și instituțiilor necertificate sau celor care au luat B-. Acuma, discuția este dacă la această competiție este sau nu o finanțare instituțională complementară prin competiție. (Aici deja intrăm în termeni juridici.) Dacă este o finanțare instituțională complementară pe bază de competiție, atunci e clar: legea prevede că trebuie să prevede doar instituții certificate. Iar acest lucru nu se regăsește în pachetul de informații. Asta e unu.

Doi: prin pachetul de informații nu se dădea posibilitatea directorului de proiect să formuleze un punct de vedere la observațiile evaluatorilor – așa-numitul «rebuttal». Deci practic directorul de proiect primea punctajul de la evaluator cu observațiile acestuia, dar nu era lăsat să le răspundă, să dea un punct de vedere. Iar evaluatorii, după acest punct de vedere, ar fi putut da nota finală. Argumentul ministerului este că nu-i necesar acest «rebuttal» (chiar dacă este prevăzut în lege), pentru că directorul este invitat în cadrul ședinței de panel să-și prezinte punctul de vedere. Aici apare o mare problemă: cine face parte din acel panel și cât de transparentă este toată această acțiune? Pentru că directorul de proiect se duce în panel – într-adevăr -, dar în panel nu ajung toți cei trei evaluatori care au evaluat propunerea de proiect, ci ajunge în cel mai bun caz doar unul dintre ei. Iar acel rebuttal tocmai acest rol are: să ajungă răspunsul aplicantului la toți cei trei evaluatori, care să rediscute punctajul și să dea punctajul final. Dar în cadrul panelului este doar unul dintre ei – în cel mai bun caz.

La punctul trei, am ridicat o problemă foarte gravă: nu era prevăzut în calendarul competiției un termen de depunere a contestațiilor după rezultatele finale. Atenție: există o perioadă de contestații după etapa întâi, care este doar etapă în care un funcționar se uită într-un dosar și vede dacă sunt toate lucrurile în regulă, ca să treacă mai departe. Dar este foarte important – și este prevăzut în lege – să existe o perioadă de contestații după afișarea rezultatelor finale. Asta nu era în ordinul de ministru, ci se trecea la contractare imediat după afișarea rezultatelor finale”, a detaliat biologul.

Redacția PSnews.ro va reveni cu un nou episod, în măsura în care va obține un punct de vedere din partea Ministerului Cercetării și Inovării.

1 Comentariu

1 Comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi