Skip to content
Politică

Culisele unei întâlniri la nivel înalt: atragerea fondurilor europene, eterna problemă a României EXCLUSIV

Politica de coeziune este una din cele mai importante şi mai complexe politici ale Uniunii Europene, statut ce decurge din obiectivul de reducere a decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene. Mai exact, această politică are un unic şi de neînlocuit rol în coagularea de strategii de dezvoltare integrată, care reunesc intervenţii din diferite domenii, precum infrastructură, cercetare şi inovare, ocuparea forţei de muncă, educaţie, mediul de afaceri, protecţia mediului, schimbări climatice şi eficienţa energetică, într-un pachet de politici coerente, care se adresează contextului regional sau chiar local, fiind una dintre cele mai vizibile politici, mai ales în relaţia cu cetăţenii.

Pentru perioada 2014-2018, României i-au fost alocate 25,2 miliarde de euro fonduri europene structurale și de coeziune nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin intermediul Politicii de Coeziune. Din păcate, țara noastră nu face suficiente eforturi să absoarbă aceste fonduri care ne sunt puse la dispoziție gratuit de către Uniunea Europeană. Rata efectivă de absorbție a programelor finanțate din fondurile de coeziune este de aproximativ 16,2% în patru ani și jumătate. Cu această incapacitate de a gestiona fondurile europene pe care le primim gratis de la Uniunea Europeană, România se confruntă încă din 2007. În exercițiul financiar anterior, 2007 – 2013 , România a pierdut 1,64 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate întrucât nu a fost capabilă să cheltuiască acești bani.

Marți, redacția PSnews.ro a fost prezentă la evenimentul organizat de către Ministerul Fondurilor Europene, la Palatul Parlamentului, „Conferința la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune”, ce a avut scopul de a sublinia importanța unității, solidarității și creșterii nivelului de convergență în UE, în vederea depășirii provocărilor actuale și eliminării decalajelor economice și sociale la nivel european.

Derulată sub motto-ul „O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățeni”, conferința a reunit miniștri, comisari europeni și înalți oficiali care gestionează fondurile europene în Statele Membre ale UE, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale și ai societății civile: Corina Crețu – Comisar European pentru Politica Regională, Vazil Hudak – Vecepreședinte Banca Europeană de Investiții, Karl-Heinz Lambertz – Președintele Comitetului European al Regiunilor, Rovana Plumb – Ministrul Fondurilor Europene, Viorica Dăncilă – Prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceaniu – Președintele Senatului României, Barbara Lezzi – Ministrul pentru Regiunile din Sudul Italiei, Norica Nicolai – Vicepreședinte Grupul ALianței Liberalilor pentru Europa, Tatiana Proskuryakova – Country Manager pentru România și Ungaria etc.

Conferința a avut loc pe două planuri:

  • politica de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățeni;
  • valoarea adăugată a investițiilor realizate din bugetul UE.

Tot în cadrul evenimentului a avut loc și conferința de presă susținută de către Corina Crețu și Rovana Plumb. Dacă temele abordate pe parcursul celor două sesiuni au făcut referire la Uniunea Europeană, conferința a avut drept subiect principal România și modul de abordare al Politicii de Coeziune.

La inițiativa Corinei Crețu, conferința a fost precedată de un moment de reculegere pentru tragicul eveniment ce a avut loc pe 30 octombrie 2015 la Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața. 

În plan secund, este reacția premierului României, care, întrebată de către jurnaliștii prezenți la eveniment dacă are un mesaj pentru victimele de la Colectiv, cât și pentru familiile acestora, Viorica Dăncilă a refuzat subiectul, plecând.

Recent înschisa bancă de piele din cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu, singura de acest tip din țară, nu a lipsit din dezbatere. Întrebată despre acest lucru, ministrul fondurilor europene a ocolit răspunsul.

Subiectul cel mai dezbătut a fost legat de construirea a trei spitale regionale, la Iași, Cluj, Craiova, inițiativă adoptată pe 29 noiembrie 2016. De menționat faptul că, în noiembrie 2017, pentru alte cinci spitale au fost demarate procedurile premergătoare construirii lor, în  Timişoara, Târgu-Mureş, Constanţa, Brăila-Galaţi şi Braşov.

Inițial, era prevăzut ca cele opt spitale, la momentul actual rămase doar trei în discuție, să fie construite din fonduri europene. Ulterior, au fost făcute unele declarații, cum că ar fi mai indicat ca acestea să fie construite în parteneriat public – privat.

Spitalele acestea trei, regionale – Iaşi, Craiova şi Cluj – se vor finaliza din fonduri europene, etapizat. Prima etapă de finanţare va fi pentru documentaţia tehnică, care însumează conform datelor furnizate de Banca Europeană de Investiţii 120 de milioane de euro, iar în etapa a doua, până la concurenţa sumei medii de 450 de milioane de euro, se va miza pe construcţie şi dotare, 450 de milioane de euro medie per spital.   Atât a ieşit din studiile pe care Banca Europeană de Investiţii le-a prezentat Ministerului Sănătăţii. Deci, vom merge etapizat. Nu excludem faptul că se pot face finanţări şi în parteneriat public – privat”, a declarat Rovana Plumb.

Dacă inițial, pentru constuirea spitalelor regionale a fost speculat un anumit buget, în urma studiilor a reieșit că este necesară o suprafinanțare.

Costul designului acestor spitale, atât din punct de vedere al proiectului tehnic, al studiului de fezabilitate, dar şi al celui de execuţie, pentru toate trei se ridică la suma 120 de milioane de euro. Foarte clar vă spun că în momentul de faţă România este pregătită să transmită Uniunii Europene, Comisiei Europene, doamnei comisar Corina Creţu, studiile de fezabilitate aferente celor trei spitale regionale„, a specificat aceasta.

Chestionată în legătură cu posibilitatea primirii de fonduri europene pentru toate cele opt spitale care se află în programul de Guvernare al Executivului pentru perioada 2018-2020, Corina Crețu a ținut să specifice faptul că „orice ar fi fost posibil”., dând asigurări ca va face tot ce îi va sta în putinţă pentru a ajuta şi este deschisă să discute toate variantele posibile, chiar dacă va fi nevoie de o modificare a acordului de parteneriat sau a programului operaţional regional.

Deci, în primele 6 luni am negociat Programul Operațional Regional cu toate statele membre. Singura solicitare pe care am avut-o din partea Guvernului României, a Ministerului Dezvoltării Regionale de la acea vreme, a fost aceea de a finanța cele 3 spitale regionale. Cred că orice ar fi fost posibil, dacă se solicita se puteau aloca bani pentru orice nevoi existau, deci noi adoptăm programele operaționale adaptate la nevoile cetățenilor”, a declarat Corina Crețu în cadrul conferinței de presă ce a avut loc marți.

Problematica infrastructură a României nu a lipsit din discuție. Întrebată de lipsa infrastructurii de transport, Corina Crețu a răspuns făcând o comparație cu țări precum Polonia, Serbia sau Croația, care, deși au aderat la UE după noi, se descurcă mult mai bine la acest capitol.

„ România nu a fost pregătită cu proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi a intrării în Uniunea Europeană, cum au făcut, de pildă, cei din Polonia, care la 1 ianuarie 2004 aveau deja proiecte făcute şi au început deja implementarea acestor proiecte ajungând la aproape 2000 de km renovaţi, refăcuţi şi aşa mai departe. Croaţia a intrat, ştiţi foarte bine, la cinci ani după România, nu arată ca o ţară după război. Serbia are de asemenea infrastructură. Deci am fost condamnaţi. Dar, în fine, aşa au fost vremurile înainte de ’89. Actualmente, ca proiect major, la Comisia Europeană, din partea României,  se află doar cel al linei de metrou de la Gara de Nord la Otopeni”, a spus comisarul european.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *