Skip to content
Politică

Cum a ajuns criza refugiatilor pe lista CSAT? Iată ce ne așteaptă! EXCLUSIV

impactfm.ro

În mod surprinzător, ședința CSAT convocată marți, 04 iulie, a inclus și o informare privind evoluția crizei refugiaților în Uniunea Europeană și în țările limitrofe, deși România nu a reprezentat decât în rare ocazii o zonă de tranzit pentru migranții din Orientul Mijlociu plecați în pribegie spre Occident.

Chestiunea valului de refugiați scurs pe ruta balcanică ar putea reveni în actualitate în contextul în care sistemul de redistribuire a refugiaților adăpostiți de Italia și Grecia pare să bată pasul pe loc, iar tensiunile înregistrate între unele state occidentale și Turcia amenință să pună capăt acordului pe tema refugiaților semnat în cursul anului trecut.

Presiune în creștere

Deja în Europa se vede că nu există un consens în privința preluării cotei de refugiați stabilită conform criteriilor Comisiei Europene, pe lângă Cehia, Polonia și Ungaria, mai nou și Austria interzicând intrarea acestora pe teritoriul său.

4 blindate au fost deplasate de armata austriacă la granita cu Italia pentru a opri un flux masiv de migranți veniți din peninsulă, iar ministrul Apărării de la Viena, Hans Peter Doskozil, anunță că vor urma măsuri suplimentare de control în puncte cheie ale frontierei dintre cele două state europene, informează Hotnews.ro.

Italia a preluat anul acesta încă 80.000 de refugiați, fiind în acest moment principala poartă de intrare a acestora în Europa. În același timp, situația se prezintă tensionată și în Grecia, care adăpostește deja peste 150.000 de refugiați în tabere din diverse zone ale țării.

Situația tinde să devină tensionată între Grecia și Italia și restul statelor europene, în contextul în care planul de redistribuire al migranților adăpostiți de cele două țări nu a fost aplicat decât în proporție de 8% până în prezent.

În același timp, acordul pe teme de migrație încheiat în martie 2016 între Turcia și UE nu a reușit să blocheze total accesul refugiaților sirieni și irakieni către blocul comunitar, iar tensiunile înregistrate între Ankara și Berlin  pot duce la o denunțare totală a întelegerii semnate de liderii europeni cu Erdogan.

Ruta balcanică ar putea reveni în actualitate, în contextul în care presiunea pusă pe Grecia și Turcia va crește, iar traseul nu a fost niciodată închis definitiv, ci doar a devenit mai greu de traversat de către refugiați, după cum relata încă din primăvară site-ul Euractiv.com.

Fenomen în expansiune

Ne confruntăm cu un fenomen migraționist care s-a intensificat din 2015. Este o situație cu care ne vom confrunta zilnic. Trebuie să ne pregătim să facem față acestei presiuni. Fenomenul migraționist se va accentua în următorii ani, după cum arată informațiile primite de la serviciile de informații ale partenerilor occidentali.

Se întrevăd aceste mișcări pe zona din Africa și ca urmare a conflictului din Siria. MAI trebuie să facă față și la încercările de intrare frauduloasă în țară și la cei care vor fi relocați”, a anuțat președintele Iohannis, după ședința CSAT.

Cota de refugiați pe care România trebuie să o preia conform acordului la nivel de UE se ridică la 4180 de persoane, până în prezent doar 568 de persoane cu statut de refugiat fiind preluate în urma programului de relocare european.

Pentru moment suntem pregătiți, dar situația se poate deteriora rapid în cazul unei retrageri a Turciei din acordul încheiat cu UE pe securizarea frontierelor și stăvilirea valului de refugiați.

E o vorbă în securitatea națională: Să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău! Asta nu înseamnă neapărat că ne vom confrunta cu un flux migraționist ridicat. Președintele s-a referit la fenomen în ansamblu. Nu e musai să vină la noi, ca să treacă sau să dorească să rămână aici.

Pe protecția frontierei noi ne-am făcut treaba bine și până acum. Bulgarii au întradevăr o presiune mai mare în acest sens, dar ei aveau probleme de la început, de prin 2013-2014, până să se ajungă la nebunia din 2015. Dacă nu asistăm la o explozie o creștere de zeci de ori mai mare a numărului de refugiați aflați în tranzit, cred că suntem pregătiți să facem față”, se arată optimist fostul consilier prezidențial pe teme de securitate, Iulian Fota.

Chestiunea alarmantă, dintr-o anumită perspectivă, o poate reprezenta nerespectarea acordului de securizare a frontierelor de către Turcia.

Fluxurile migraționiste pe România au fost mijlocii spre moderat. Să sperăm că presiunea va fi mică. Dacă turcii continuă să își respecte angajamentele, nu mă aștept la un val masiv de refugiați. Dacă nu le respectă, atunci avem o problemă. Se va reactiva ruta balcanică, dar acesta este deja un scenariu separat”, explică fostul consilier prezidențial pe teme de securitate din perioada Băsescu.

Criza refugiaților ridică destule semne de întrebare și în privința șanselor Bulgariei și României de a se integra în spațiul Schengen, presiunea pusă de un nou val migraționist putând forța statele europene să decidă se păstreze o zona tampon între restul UE și Turcia.

Subiectul noului val de refugiați ce amenință să se reverse în flancul sudic si sud-estic al Europei a fost și unul dintre subiectee abordate de președintele Iohannis în timpul vizitei făcute, săptămâna trecută, de omologul său bulgar Ruman Radev

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *