Skip to content
Coronavirus

Cum a apărut Omicron? Este mai agresivă, mai transmisibilă? Vaccinurile funcţionează? Toate răspunsurile oferite de ROVaccinare  

https://observatornews.ro/

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutaţii comparativ cu tulpina parentală. Pe pagina de Facebook RoVaccinare, specialiştii au răspuns la întrebările momentului, despre cum a apărut Omicron, dacă este mai agresivă şi mai transmisibilă această tulpină şi dacă vaccinurile funcţionează. În postare se precizează că vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluţiei severe a COVID-19, a spitalizării şi a deceselor.

De ce a fost clasificată Omicron ca variantă de ingrijorare (VOC)?

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutaţii comparativ cu tulpina parentală.

Unele dintre aceste mutaţii sunt comune cu unele variantele anterioare şi pot conduce la infecţiozitate şi transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral şi chiar rezistenţă parţială la anticorpii dobândiţi în urma infecţiei, a vaccinării sau rezistenţă la unele terapii cu anticorpi monoclonali.

Alte mutaţii sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator, aşa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine / regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului.

Cum funcţionează toate aceste modificări împreună este dificil de spus în momentul de faţă. Date suplimentare vor fi disponibile în următoarele saptamâni.

Date despre unele mutaţii ale variantei Omicron pot fi găsite aici: https://covariants.org/variants/21K.Omicron

Pentru o listă comparativă a mutaţiilor identificate la varianta Omicron şi la alte variante de îngrijorare sau de interes de până acum: https://covariants.org/shared-mutations.

De ce acumulează virusul mutaţii?

Pe parcursul infecţiei, virusul trebuie să facă miliarde şi miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar şi erori iar unele „litere” sunt „copiate” greşit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcţiona perfect iar unele mutaţii mai scapă.

Majoritatea mutaţiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului şi nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutaţii permite urmărirea circulaţiei virusului în populaţie).

Dar dacă aceste mutaţii apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a „ocoli” o parte din mecanismele de protecţie ale organismului) atunci ele sunt selectate şi propagă mai departe.

Sunt principii evolutive clasice, supravieţuirea celui mai adaptat la condiţiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză ameţitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecţie care îi oferă virusului multiple şanse de a se adapta.

Cum a apărut varianta Omicron?

În general, mutaţiile se acumulează una câte una şi pot fi urmărite pe multiple generaţii virale până la apariţia unei variante dominante. Oamenii de ştiinţă care lucrează în epidemiologie moleculară alcătuiesc arbori filogenetici prin care urmăresc gradul de „înrudire” dintre virusurile din diferite probe secvenţiate (similari arborilor genealogici prin care oamenii îşi trasează legăturile de familie).

La Omicron şi la unele variante virale anterioare lipsesc mai multe generaţii de legătură. Teoriile principale în momentul de faţă:

– tulpini virale din aceste generaţii de legătură ar fi putut circula pentru mai mult timp în zone cu capacitate insuficientă de secvenţiere pentru a le detecta, acumulând mutaţii.

– virusul a evoluat într-o gazdă care nu a putut elimina infecţia pentru o perioadă foarte mare (luni), suficient pentru a acumula toate mutaţiile observate înainte de a se transmite mai departe.

Cum se înrudeşte Omicron cu alte tulpini SARS-CoV-2 secvenţiate de pe continentul african: https://nextstrain.org/ncov/gisaid/africa?f_region=Africa

Este varianta Omicron mai agresivă?

Este dificil de spus în momentul de faţă dacă varianta Omicron produce forme mai uşoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate şi a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită. De la infecţie la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluţie severă a COVID-19. Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluţie severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecţia cu varianta Omicron ar evolua diferit.

Este varianta Omicrom mult mai transmisibilă?

Din nou, este prea devreme să ne putem pronunţa în absenţa altor date. Varianta Omicron a devenit într-adevăr dominantă într-un timp foarte scurt de la documentarea primelor secvenţe, dar a făcut asta pe fondul unui număr foarte mic de infecţii cu alte variante în perioada în care a fost descoperită.

Va trebui să vedem cum va evolua numărul de cazuri de infecţie cu Omicron în zone cu incidenţă crescută a altor variante virale (ex. Delta).

Mai oferă vaccinurile actuale protecţie împotriva variantei Omicron?

Şi aici mai sunt necesare date. Chiar dacă, una câte una, o parte dintre mutaţiile acumulate pot eroda într-o oarecare măsură protecţia conferită de răspunsul imun dobândit prin boală sau vaccinare, ar fi necesar un număr mare de mutaţii pentru a ocoli în totalitate mecanismele de protecţie.

Răspunsul imun este policlonal. Simplificat doar pentru răspunsul în anticorpi, asta înseamnă că în urma infecţiei sau vaccinării sistemul nostru imunitar nu dezvoltă un singur tip de anticorp. În schimb, o multitudine de celule „învaţă” să producă anticorpi diferiţi care se leagă de fragmente diferite ale proteinelor virusului. Unele dintre aceste fragmente pot fi modificate prin mutaţii şi unii anticorpi devin ineficienţi, dar pentru a evita în totalitate recunoaşterea, virusul ar trebui să se modifice foarte mult iar acest lucru i-ar putea aduce unele dezavantaje. Unele variante virale s-au dovedit mai eficiente în a ocoli parţial răspunsul imun protector, dar nu au devenit dominante global pentru că nu au avut şi un avantaj de transmisibilitate în comparaţie cu alte variante circulante în aceeaşi perioadă de timp..

În plus, răspunsul imun nu se limitează doar la anticorpi iar virusul ar trebui să acumuleze mutaţii în mai multe regiuni pentru a evita în totalitate mecanismele protectoare.

Asta nu înseamnă că apariţia unei variante care să nu mai fie recunoscută deloc de către răspunsul imun dobândit în urma vaccinării sau a infecţiei este imposibilă ci doar că o astfel de combinaţie optimă de mutaţii ar fi mai puţin probabilă pe termen scurt.

Mai are rost să ne vaccinăm?

Vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluţiei severe a COVID-19, a spitalizării şi a deceselor.

Este puţin probabil ca situaţia să fie total diferită în cazul variantei Omicron şi să revenim la perioada pandemiei în care vaccinurile nu erau disponibile.

De asemenea, în momentul de faţă în Europa şi în majoritatea lumii varianta dominantă este Delta, faţă de care ştim deja că vaccinurile actuale protejează.

Dacă Omicron, sau altă variantă ce ar putea fi dominantă pe viitor se vor dovedi capabile să ocolească suficient de mult răspunsul imun dobândit prin vaccinare, vaccinurile actuale pot fi modificate rapid. Nu trebuie să vedem acest lucru ca fiind excepţional. În fond, vaccinurile antigripale sunt adaptate pentru fiecare sezon la tulpinile virale dominante.

Material realizat de Cătălin Ţucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *