Skip to content
Opinii & Analize

Cum a devenit CFR Marfă important după criza din Ucraina, deși e lăsat fără investiții de modernizare

CFR Marfă este o companie care de mai mulți ani se zbate aproape de faliment, iar în loc să fie salvată și să se bucure de investiții, aceasta pierde tot mai mult în fața operatorilor privați. CFR Marfă ar trebui să fie una dintre cele mai importante companii de stat, pentru că fără un transport feroviar rapid nu se poate dezvolta nici industria și nici nu ne putem apăra într-un conflict militar.

România a devenit un actor foarte important în transportul feroviar din Estul Europei, deoarece Ucraina nu-și mai poate folosi porturile de la Marea Neagră și este nevoită să transporte mărfurile către România, pentru a le duce în Portul Constanța. Republica Moldova și Ucraina depind acum de portul Constanța pentru a se aproviziona sau pentru a exporta, pentru că înainte de război foloseau portul Odessa.

Pe Chisinău traficul cu mărfuri a crescut cu 7.000 de containere pe zi. Tot ce mergea la porturile spre Ucraina, acum vine spre Constanța. Multe vin spre Moldova care își făcea aprovizionarea la Odessa”, a spus Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

Dar în loc să încurajeze transportul pe calea ferată, pentru a ajuta CFR Marfă să încaseze tot mai mulți bani, Ministerul Transporturilor din România încurajează transportul rutier cu camioane și scutește de taxe camioanele care merg spre Republica Moldova. Nici într-o perioadă în care România poate profita de această cerere tot mai mare, Guvernul nu reușește să ajute companiile de stat și transferă profitul către buzunarele transportatorilor rutieri. Scutirea de taxe pentru transportatorii rutieri nu va face decât să aglomereze drumurile din România, frontierele din Est și să crească nivelul de poluare.

Infrastructura feroviară nu este importantă doar pentru transportul de mărfuri, ci și în caz de război, așa cum vedem deja în Ucraina. Armamentul greu este transportat cu ajutorul trenurilor. Transferul rapid de armament dintr-o regiune în alta se va realiza tot cu trenul, pentru a nu întâmpina obstacole pe drum. Trenurile sunt încă esențiale pentru apărarea unei țări și România nu poate neglija acest aspect.

România trebuie să găsească urgent fonduri pentru a-și moderniza calea ferată în regiunea Moldova și dinspre București spre Transilvania. Dacă nu avem o infrastructură feroviară rapidă, riscăm să nu fim ajutați nici de parteneri, care vor întârzia transferul de arme către sudul țării.

Viteza medie a unui marfar în România este de 16 km/h. Adică de la Constanța și până la Arad un tren marfar face mai mult de 7 zile. În cazul în care am fi atacați, pentru a primi arme în sudul țării ar trebui să așteptăm mai mult de o săptămână, timp în care un stat inamic ne-ar putea cuceri.

În ultimii ani, guvernele care au condus România au favorizat mereu transportatorii rutieri prin scăderea taxelor sau restituirea accizei la carburanți. Guvernul trebuie să vină cu măsuri prin care transportul rutier să fie mai scump decât cel feroviar, astfel încât companiile să-și transporte mărfurile cu trenurile. Atât timp cât transportul rutier este mai ieftin, România nici nu va atrage investitori în domeniul feroviar, care ar putea reconstrui calea ferată sau ar putea aduce locomotive moderne.

Polonia a anunțat anul trecut un plan de 44 de miliarde de euro pentru infrastructură, iar mare parte din bani vor merge în infrastructura feroviară, care devine unul dintre cele mai mari pariuri ale polonezilor. Varșovia vrea să construiască circa 1.800 de km noi de cale ferată de mare viteză, pentru o viteză maximă de 350 de km/h, iar prima linie ar putea fi deschisă chiar în 2027. De asemenea, polonezii își modernizează gările și reconstruiesc alți 2.400 de km de cale ferată învechită.

În urmă cu 40 de ani, România avea o întreagă industrie feroviară, fiind capabilă să producă trenuri, vagoane și să-și modernizeze singură căile ferate. Astăzi, nu mai există nici ruina acelei industrii feroviare. România rămâne cu mult în urma Poloniei, iar la nivelul Spaniei sau Franței nu va ajunge niciodată. În acest ritm, România nu va reuși niciodată să se lege de rețelele feroviare rapide din Vestul Europei, iar cu mult înaintea noastră este și Serbia, care își construiește o cale ferată rapidă cu Ungaria, unde va fi o viteză maximă de peste 200 km/h, ceea ce în România nu există momentan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *