Fostul şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, susține că percheziţiile desfăşurate în cinci judeţe în dosarul privind introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar reprezintă doar „un pahar cu apă într-o piscină”.
Berceanu susține că intrarea în Schengen şi dispariţia punctelor vamale de verificare vor permite pe teritoriul naţional un flux de „sute de camioane şi vagoane cu deşeuri adunate de mafia italiană” din toată Europa. Fostul şef al Gărzii de Mediu pledează pentru înfiinţarea Sistemului de Urmărire a Deşeurilor, obligatoriu pentru toţi comercianţii şi transportatorii, care să asigure trasabilitatea deşeurilor din momentul generării până la dispariţia acestora.
„Acţiunea IGPR, un pahar cu apă într-o piscină! Oricând după intrarea în Schengen, dacă nu şi acum, camioane cu deşeuri radioactive din industria medicală pot ajunge în Romania şi pot fi îngropate lângă zonele locuite intens, în aşa numitele ‘amenajări piscicole’. (…) În mod voit Guvernul nu a înfiinţat un Sistem de Urmărire a Deşeurilor – SUD, precum SUMAL 2.0 pe lemne. SUD ar trebui să fie obligatoriu pentru toţi comercianţii şi transportatorii, astfel încât să ştim de unde vin şi unde ajung deşeurile, care sunt capacităţile de depozitare, ce volume şi tone sunt mişcate, ce deşeuri sunt din intern şi ce din extern, care e volumul procesat şi depozitat în realitate”, scrie Berceanu, duminică, pe Facebook.
El critică Guvernul şi pentru faptul că „nu a vrut să genereze un sistem de informare” între instituţii (Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, ANAF, Poliţia Română, SRI) astfel încât „informaţia să circule cu viteză, fluxul banilor să fie monitorizat şi afacerile ilegale închise”. Potrivit acestuia, Ministerul Mediului a aprobat în trecut peste 850 de amenajări piscicole care, „de facto, acopereau două tipuri de infracţiuni”: extragerea ilegală de balast şi îngroparea ilegală a deşeurilor.
„Legislaţia permite acumulări de deşeuri pentru ‘valorificare’ timp de 3 ani. În aceşti 3 ani nimeni nu deranjează operatorul. Adună munţi de deşeuri, din toată Europa, pentru valorificare. Iar când spun valorificare, pentru o sumă corectă primeşti autorizaţie de la mediu având un gard de plasă, un ciocan, o daltă, un flex şi o roabă. Ştiu, nu e Somalia şi totuşi… După 2 ani şi 9 luni firma intră în insolvenţă, se schimbă acţionariatul şi vinovatul este o bătrânică de 90 de ani”, menţionează Berceanu.
Amintim că, duminică, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, împreună cu procurorii DIICOT Timişoara au efectuat 44 de percheziţii în judeţele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice. Din cercetări a reieşit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale.
Grupul infracţional ar fi profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona) este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare importante. Pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând peste 1.500 de tone de deşeuri.
România, groapa de gunoi a Europei
Statisticile realizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) arată că numărul transporturilor de deşeuri ajunse la graniţele României în prima parte a acestui an este de trei ori mai mare faţă de anul trecut.
„Au fost depistate 161 transporturi de deşeuri, de 3 ori mai multe (+107), respectiv 2.271 tone, de 2,9 ori mai multe (+1.495). În toate cele 161 cazuri a fost dispusă măsura nepermiterii intrării în ţară (NPI), deşeurile fiind returnate pe teritoriul statului vecin”, arată datele MAI.
În ceea ce priveşte activitatea Poliţiei Române în domeniul gestionării deşeurilor, datele arată că, anul acesta, până în prezent, au fost sesizate 454 infracţiuni, cu 6,3% mai multe (respectiv cu 27 de infracţiuni mai multe decât în perioada similară a anului trecut) şi au fost aplicate 876 sancţiuni contravenţionale, de 2,5 ori mai multe (cu 528 amenzi mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2022).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
