Alegerile locale și alegerile europarlamentare au loc în aceeași zi, pe 9 iunie 2024. Este prima dată când românii aleg, în același timp, noul Parlament European și noua administrație locală. Prezența la urne va fi un factor decisiv pentru partidele politice.
Alegerile locale
Alegerile locale reprezintă al doilea cel mai important scrutin din România, deoarece cetățenii aleg prin vot direct primarii și președinții de consilii județene. Din punct de vedere al prezenței la urne, alegerile locale sunt pe locul doi, după cele prezidențiale.
În 2012, alegerile locale au înregistrat cea mai mare prezență la urne din ultimul deceniu. 56,39% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-și alege administrația locală. Această creștere a fost influențată și de un sentiment de furie al electoratului anti-Băsescu, după măsurile dure din criza economică. Marele câștigător a fost USL, care a câștigat aproape toate județele.
Alegerile locale din 2016 au înregistrat o scădere a prezenței la urne. Doar 48,43% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne în acel an al guvernării tehnocrate. PSD a fost pe primul loc, urmat la mică distanță de PNL. În 2016, Liviu Dragnea se pregătea să preia controlul celor mai importante instituții, iar PSD își construise întreaga strategie electorală cu atacuri la guvernul condus de Dacian Cioloș.
În 2020, în timpul pandemiei, exista teama că cetățenii nu vor veni la urne pentru a-și alege administrația locală. Măsurile din pandemie, măștile, teama de virus puteau reprezenta factori care să-i țină în case pe cetățeni. Totuși, prezența la urne a fost de 46% și au votat 8,4 milioane de cetățeni. Prezența scăzuse puțin față de 2016, însă era un rezultat foarte bun pentru perioada pandemiei.
Prezența la urne, la alegerile locale, a scăzut din 2012 și până în 2020. În acest an, există ipoteza că alegerile pentru Parlamentul European vor motiva cetățenii să vină în număr mare la urne, însă euroalegerile nu au atras niciodată atenția electoratului.
Alegerile pentru Parlamentul European
Românii au mers la urne pe 25 noiembrie 2007 pentru a vota pentru prima dată pentru Parlamentul European. În acel an, când exista marea bucurie de a fi parte din UE, doar 29,46% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Au votat doar 5,3 milioane de români. PDL a câștigat acele alegeri, urmat de PSD și PNL.
În 2009, românii au fost din nou chemați la urne pentru a vota pentru Parlamentul European. În acel an, doar 27,67% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Prezența scăzuse cu aproape 2 procente față de 2007. PSD și-a asigurat victoria, iar PDL a fost pe locul doi la mică distanță.
Prezența la urne la alegerile europarlamentare a înregistrat o mică creștere în 2014. Atunci s-au prezentat la urne 32,44% dintre românii cu drept de vot. Doar 5,9 milioane de români și-au exprimat opțiunile pentru Parlamentul European. PSD și-a asigurat victoria, urmat de PNL și PDL.
Alegerile pentru Parlamentul European au atras un număr mare de votanți abia în 2019, însă contextul politic intern a facilitat acest lucru. Prezența la urne, în 2019, a fost de 49%, cu 17 procente mai mult față de 2014. Dar acest lucru nu s-a datorat unui mare interes pentru Parlamentul European (PE), ci au fost doi factori decisivi: referendumul pentru justiție din 2019 și lupta opoziție împotriva lui Liviu Dragnea. Multe partide din opoziție au reușit să transforme votul pentru PE într-un vot anti-Dragnea, ceea ce a mobilizat electoratul anti-Dragnea și anti-PSD. PNL, aflat în opoziție, a câștigat alegerile cu 27%, urmat de PSD cu 22,5% și imediat USRPLUS cu 22,4%. Câteva luni mai târziu, când a dispărut votul anti-Dragnea, USRPLUS a scăzut la 15% la alegerile prezidențiale.
Cine pe cine ajută
Dacă analizăm datele din ultimii ani, observăm că alegerile locale au avut mereu o prezență de aproape 50%. În timp ce alegerile pentru Parlamentul European au atras atenția electoratului doar când au profitat de un conflict intern între opoziție și putere și un discurs anti-corupție.
Contextul politic din 2024 nu este deloc asemănător cu 2019, iar Uniunea Europeană a traversat numeroase crize politice. Totuși, comasarea alegerilor ne va împiedica să știm care va fi interesul real al românilor pentru locale și europarlamentare. Principalul factor care motivează cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie îl reprezintă alegerile locale, care s-au bucurat mereu de o prezență apropiată de 50% sau chiar peste.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
