Skip to content
Editorial Opinii

Cum a fost falsificată execuția bugetară din 2018. Ce capitol bugetar a înregistrat o creștere de 50.000 la sută în luna decembrie 2018

Radu Soviani editorial

Ministerul finanțelor publice a publicat astăzi execuția bugetară pentru anul 2018 (modul în care s-au încasat veniturile și s-au efectuat cheltuielile de la diverse bugete, în anul 2018:.Deficit de 27,33 miliarde lei raportat la un PIB de 949,6 miliarde lei.

 

Totalul raportat a ieșit de 2,88% din Produsul Intern Brut, un deficit falsificat, atât prin umflarea prognozei de PIB, cât și prin raportarea unei absorbții de fonduri europene inexistente, așa cum voi argumenta.

 

Fără aceste falsificări, deficitul bugetar pentru anul 2018 ar fi de peste 3,3% din PIB (mai apropiat de 4% din PIB), iar deficitul care contează, raportat conform standardelor Uniunii Europene (baza ESA) ar depăși 4% din PIB întrucât acest deficit nu ține cont de venituri excepționale (cum ar fi dividendele speciale sau falsele absorbții de fonduri europene). Pregătiți-vă pentru corecții financiare care pot conduce la înghețarea de fonduri europene, amenzi de până la 0,25% din PIB sau chiar tăiere de fonduri europene.

 

Cum a fost falsificată execuția bugetară

 

În primul rând, deficitul bugetar a fost raportat la un produs intern brut falsificat. Prognoza de PIB la care se raportează deficitul anunțat de 27,34 miliarde lei este de 949,6 miliarde de lei. Cum a fost falsificată această prognoză? Este simplu: bugetul pentru anul 2018 a fost construit în decembrie 2017 pe o creștere economică de 5,5% care conducea la un PIB 907,87 miliarde lei. Dar nu ieșea totalul.

 

Creșterea economică se dovedește a fi mai mică (până în 4,5%, real), dar prognoza de PIB în loc să fie aliniată corespunzător unei creșteri economice mai mici, respectiv sub 908 miliarde de lei, ea a fost umflată cu încă 4,6%, până la 949,6 miliarde de lei. Efectiv, pentru că deficitul bugetar depășea 3% din PIB în orice variantă, strategii de la guvern au aplicat de două ori procentul de creștere economică, astfel încât să le iasă totalul.

 

Falsificarea este ascunsă primitiv printr-o minciună care se autodemontează: prognoza de PIB este mai mare pentru că avem un deflator mai mare decât estimările. Simplist spus, deflatorul este folosit pentru a calcula creșterea reală a produsului intern brut, respectiv eliminând creșterile de preț care nu reprezintă integral creștere de PIB.

 

Tot simplu spus, deflatorul reprezintă un indicator care arată creșterea generalizată a prețurilor din economie folosit la ajustarea PIB-ului pentru a calcula cât a fost creștere reală și cât a fost creștere de prețuri.

 

Și mai simplu spus, dacă un covrig se scumpește de la 1 leu la 1,5 lei, asta nu înseamnă că PIB-ul a crescut cu 50%, ci semnificativ mai puțin (la baza scumpirilor covrigului stau deasemenea elemente de creștere de preț – de la salarii la costul energiei, importuri mai scumpe etc) care nu înseamnă PIB real mai mare în aceiași măsură.

 

Este esențial să subliniez că prognoza de PIB nominal a fost umflată la momentul septembrie-octombrie 2018, când rata inflației în România, anualizat, era de peste 5% (ceea ce justifca într-o oarecare măsură, fiind mai mare decât așteptările, umflarea PIB-ului nominal).

 

Între timp rata anuală a inflației a coborât la 3,23% ceea ce trebuia să conducă la ajustarea în jos a prognozei de PIB (undeva între 910 și 920 de miliarde de lei). Inflația raportată fiind mai mică conducea automat și la scăderea deflatorului (indicatorul care arată măsura creșterii generalizate a prețurilor din economie și nu numai scumpirile măsurate prin rata inflației). Falsificarea continuă a prognozei PIB nu a fost însă suficientă pentru a raporta un deficit bugetar de 2,88% și prin urmare, în premieră, execuția bugetară a mai fost falsificată o dată. Cum?

 

Prin raportare de absorbție de fonduri europene, inexistentă.

 

Observând execuția bugetară pe anul 2018, așa cum a fost raportată azi, veți observa o dinamică neobișnuită a următorului articol de venituri bugetare: ,,alte sume primite de la UE pentru programele finanțate în cadrul obiectivului convergență’’.

 

Acesta este un capitol bugetar nou, care, începând din luna decembrie, are și o steluță. În luna noiembrie 2018, ultima fără steluță, capitolul bugetar avea o valoare absolut nesemnificativă: 7,7 milioane de lei. În luna decembrie, pentru a falsifica veniturile raportate, acest capitol se majorează la 3,87 miliarde de lei, într-o singură lună înregistrând o creștere de 50.000 la sută, respectiv de peste 500 de ori. Fără precedent.

 

În mod evident România nu a absorbit acești bani în luna decembrie 2018 pentru a fi raportate, pentru mai multe motive: (i) sumele nu au fost decontate de către Comisia Europeană în decembrie 2018; (ii) cu aceste ,,absorbții’’, România ar fi absorbit în decembrie atât 4,5 miliarde de lei (plusul de fonduri raportat aferent capitolului bugetar – sume primite de la UE în cadrul financiar 2014-2020) + 3,87 miliarde lei – absorbția inexistentă la care fac referire. Niciodată România nu a atras într-o singură lună 8 37 miliarde de lei, respectiv 1,8 miliarde de Euro, ca fonduri structurale. Și nu a atras nici în decembrie 2018. Pentru că dacă ar fi atras, cele 1,8 miliarde de Euro ar fi trebuit să se regăsească în creșterea rezervei valutare a BNR din decembrie 2018. Și nu se regăsesc.

 

Potrivit datelor BNR, intrările din rezerva valutară au însumat în decembrie doar 1,6 miliarde de Euro, din care 250 de milioane de Euro reprezintă suma dintr-o emisiune de obligațiuni pe piața internă (în valută). Rămân 1,4 miliarde de Euro care includ alimentarea contului comisiei europene (suma din care va fi plătită contribuția) și altele. În mod evident, cele 1,8 miliarde de Euro nu se regăsesc în rezerva valutară ca intrări. Prin urmare, suma de 3,87 miliarde lei (832 milioane euro) care s-ar adăuga celor 4,5 miliarde lei (970 milioane Euro) raportatate pentru 2014-2020 în luna decembrie (970 milioane Euro) nu se regăsește în integralitatea sa, fiind așadar doar raportată, în scopul falsificării deficitului bugetar.

 

Să ne uităm acum la steluța care apare, exclusiv, în execuția bugetară pe luna decembrie 2018: ,,la capitolul alte sume de la UE pentru programele finanțare în cadrul obiectivului de convergență din bugetul de stat sunt reflectate și sumele restituite de unitățile administrativ-teritoriale aferente programelor care au avut ca sursă de finanțare sume defalcate din TVA și au fost eligibile ca proiectate finanțate din fonduri UE conform OUG 30/2018’’. Pam Pam.

 

Mergând la fundamentarea OUG 30/2018 vom vedea: ,,se impune întreprinderea unor măsuri, în regim de urgență, pentru sporirea ritmului de implementare a programelor operaționale prin identificarea unor soluții de decontare a unor chetuieli eligibile în cadrul programului, deja efectuate de către beneficiarii de proiecte nefinalizate, și includerea acestora în aplicații de plată către Comisia Europeană’’.

 

Ordonanța definește și ce înseamnă proiect nefinalizat: ,,proiect care poate conține mai multe elemente fizice sau componente sau articole sau activități și care la data depunerii cererii de finanțare nu are finalizat integral cel puțin unul dintre acestea’’.

 

Prin urmare, în decembrie 2018, Vâlcov și Teodorovici au raportat, dar nu au încasat, fonduri europene la acest capitol bugetar, falsificând deficitul bugetar raportat. Nu e suficient ca aceste sume să fie considerate eligibile de către Vâlcov și Teodorovici, ci de către plătitor, adică de către Comisia Europeană.

 

Ticăloșia este dublată  nu numai prin neîncasarea sumei, dar chiar dacă sumele din capitolul bugetar ar fi reprezentat sume returnate de autoritățile locale pentru proiecte nefinalizate finanțate din bugetul autorităților locale, ele trebuiau consemnate ca venituri în bugetele anilor în care au fost efectuate ( începând cu 2014) și nu în 2018. Consemnându-se în decembrie 2018, a fost falsificată execuția bugetară, pentru că ele nu reprezintă venituri aferente anului 2018.

 

Ticăloșia este triplă întrucât simpla includere în cererea de finanțare nu presupune automat, fără verificări din partea Comisiei Europene, și încasarea sumei respective. Prin urmare, acest capitol bugetar va suferi ajustări în funcție de ceea ce acceptă și ceea ce nu acceptă Comisia Europeană drept cheltuială deductibilă.

 

Și chiar dacă primele 3 ticăloșii făcute în scopul falsificării deficitului bugetar ar putea în capul unora să păcălească Comisia Europeană (ceea ce nu se va întâmpla, întrucât Comisia privește și cuantifică angajamentele de venituri și cheltuieli nu doar ceea ce este raportat, pe bază cash), Comisia le va avea în vedere drept venituri excepționale și nu integral.

 

Prin urmare, falsificarea cifrelor raportate de venituri bugetare (cu consecința falsificării deficitului bugetar) este doar o tentativă primitivă de a cumpăra timp și de amâna devoalarea iresponsabilității fiscale.

 

Așa cum se va vedea în execuția bugetară pentru luna ianuarie, cheltuieli aferente lunii decembrie 2018 au fost amânate în luna ianuarie (pe care Comisia le va atribui însă tot lunii decembrie), iar rezultatul bugetar avut în vedere conform standardelor europene va atinge, după estimările 4% din PIB.

 

Falsificarea PIB-ului și cifrelor de deficit, deși cumpără timp, nu va putea să nu fie privită de piețe ca atare și prin urmare, estimarea mea este că în aprilie 2019, cel mai târziu, România va fi retrogradată de către agențiile de rating, cu consecința scumpirii împrumuturilor și creșterii cheltuielilor de finanțare aferente dobâznilor din bugetul de stat și deprecierii suplimentare a leului. Pregătiți-vă. Criza este deja aici și nu este doar ,,o criză de nervi’’ cum mințea în 2008-2009 guvernatorul Isărescu, complicele și actualei crize bugetare. Singura diferență, e drept, istorică și scuzați limbajul este că guvernul s-a haladit și s-a specializat în harneală: nu mai acceptă ca Isărescu să dea vina post-factum și ineficient pe politica fiscală, a aplicat tactica paradelii inverse: Vâlcovii dau acum vina pe Isărescu Isărescu știind că Isărescu va fi lustrat înaintea lor, exact cum făcea profesorul lor, Isărescu.  Până ieri, au fost complici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *