Skip to content
Opinii

Cum a fost umflat PIB-ul ca să fie raportată rectificare bugetara pozitivă

Am ascultat cu atenție declarațiile lui Darius Vâlcov făcute prin vocea premierului Viorica Dăncilă, privind rectificarea bugetară ,,pozitivă’’, Este o premieră din multe puncte de vedere.

Fundamental este că pentru a motiva ,,rectificarea pozitivă’’ (ceea ce înseamnă un plus de venituri), încă de la început, premierul anunță falsificarea prognozei de PIB. Tehnic, cu cât prognoza de PIB este mai mare, cu atât veniturile generate de o economie care crește mai mult (pe prognoză, din pix) sunt mai mari. Cu alte cuvinte, vorbim despe venituri inventate care ajută la definirea unei rectificări ,,pozitive’’.

Cum a fost falsficată prognoza de PIB și ce vedem în premieră

Doamna Dăncilă anunță încă de la început: ,,Evoluția PIB comparativ cu estimarea inițială: după primele 7 luni, vom avea o creștere a PIB până la 945 de miliarde lei, mai mare cu peste 37 miliarde față de cât estimam la început’’. Doamna Dăncilă, cum ar spune statisticienii, nu ieșe totalul!

În primul rând prognoza inițială de PIB, așa cum rezultă din datele pe ianuarie ale Ministerului Finanțelor Publice, a fost de 924 miliarde lei. Până în 25 iulie 2018, ea a fost majorată și menținută la 929,6 miliarde de lei. Ce s-a înâmplat în ultimele 8 zile de a fost majorată prognoza de PIB la 945 de miliarde de lei? E simplu. Nu ieșea totalul.

Evident că la 924 de miliarde de lei (prognoza inițială) și până la 945 de miliarde de lei (prognoza de azi, inventată) nu există o diferență așa cum prost a calculat Dăncilă de 37 de miliarde de lei ci doar de 21 de miliarde de lei.

Și totuși de ce a fost nevoie de inventarea unei diferențe de 37 de miliarde de lei în loc de 21 de milarde (un plus inventat la  PIB de 16 miliarde de lei)?

Este simplu. Pentru a face această ,,rectificare pozitivă’’ (circa 7 miliarde de lei în plus la venituri față de estimarea inițială), la un plus de PIB (inventat) de 37 de miliarde de lei și la o pondere a veniturilor în PIB de circa 25%, matematic, plusul de venituri ar fi de circa 9 miliarde de lei.

Dar doamna Dăncilă spune că plusul de venituri va fi de doar 7 miliarde de lei (față de cât ar reveni matematic). Deci, în fapt, avem o rectificare negativă, mascată printr-o falsificare în plus a prognozei de PIB astfel încât veniturile, din pix, să pară mai mari. Această măsluire a prognozei de PIB este de-a dreptul primitivă.

În al doilea rând, doamna Dăncilă nu a identificat motivele pentru care creșterea economică va fi mai mare decât cea inițială. Care au fost motoarele? Nu le-a identificat pentru că nu există. În fapt, datele preliminare ale Institutului Național de Statistică indică o încetinire a ritmului de creștere economică față de cel de anul trecut și față de prognoza inițială pentru acest an. Probabil că la Vâlcov și Dăncilă minus cu minus dau plus, iar o creștere economică mai mică și un minus de venituri față de prognoza inițială înseamnă PIB mai mare și venituri mai mari.

În al treilea rând este pentru prima dată în istoria unei rectificări pozitive în perioada de după 2013 (când România și-a reluat ciclul de creștere economică) când sumele alocate în plus la rectificare sunt de ordinul zecilor de milioane de Euro și nu generalizat de ordinul sutelor de miliarde de Euro.

Ceea ce arată că această rectificare a fost trasă de păr, respectiv, să pară pozitivă, când în fapt sumele alocate în plus sunt mizerabile, pe măsura încetinirii ritmului de creștere economică și aduse exclusiv de o inflație mai mare decât cea bugetată (cu cât scade puterea de cumpărare a populației mai mult, prin inflație – respectiv prin majorarea prețurilor, cu atât majorările de preț se reflectă în mai mulți lei, nominal, la buget, dar mai slabi – se pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu ei față de perioada inițială).

Cum arată ,,alocările suplimentare’’? Spre exemplu, în 170 de milioane de lei alocate în plus pentru transporturi (mai puțin de 40 de milioane de Euro), doamna Dăncilă anunță lucrări de infrastructură ,,complexe’’: feroviară, drumuri naționale, etc. Educația primește în plus tot circa 40 de milioane de Euro, iar pentru parteneriate public-private se alocă mai puțin de 5 milioane de Euro!

În al patrulea rând, vrând să ne liniștească și să îi infirme pe cei care susțineau (și mă număr printre ei) că în actualul ritm de creștere al cheltuielilor, fără îndatorare suplimentară, în octombrie se termină banii, doamna Dăncilă face fix pe dos. Tocmai pentru că se termină banii, doamna Dăncilă anunță o suplimentare a bugetului de pensii de circa 200 de milioane de Euro (fără de care bugetul de pensii până la finalul anului nu ar fi fost acoperit). Tocmai pentru că se terminau banii, iar diferența se acoperă, pe datorie.

În al cincilea rând, doamna Dăncilă mai vine cu o miniciună: deficitul bugetar la 7 luni este 1,3%, adică în scădere față de luna iunie. Această minciună va fi devoalată în curând. La noua prognoză falsificată de PIB (945 de miliarde de lei), acestă cifră înseamnă deficit de 12,3 miliarde de lei. Or, deficitul după 6 luni a fost de 15 miliarde de lei. Ce a determinat scăderea deficitului cu 3 miliarde de lei în condițiile majorării cheltuielilor? Vom avea explicațiile în curând.

În al șaselea rând, mă tăvălesc pe jos râzând atunci când doamna Dăncilă anunță programul Rabla pentru electrocasnice, subvenții pentru reședințe de lux pentru vârstnici sau ajutoare din bani publici pentru companii care vor să construiască locuințe pentru proprii angajați. În afară de Teldrum, altă companie care ar apela la bani publici pentru asta nu îmi vine în minte.

Concluziv, este pentru prima oară când o rectificare bugetară este anunțată atât fără a fi adoptată (s-a anunțat că rectificarea se mută pentru jumătatea lui august), dar mai ales fără conferință de presă în care oficialii să răspundă la întrebările presei. Dintre care, cea mai legitimă este: cum se face că atunci când creșterea economică încetinește, din pix, veniturile devin mai mari? Sau atunci când dobânzile se cvadruplează iar deficitul nominal este mai mare decât dublu față de perioada similară a anului trecut, creșterea economică devine și mai mare, la fel ca și PIB-ul. Răspunsul este simplu: din pix, falsificat. Dar mi-ar fi plăcut să îl aud din gura doamnei Dăncilă.

Și apropo de pix. Tot din pix se întâmpla același lucru și la rectificarea bugetară din anul 2008 în care Guvernul promitea menținerea deficitului la 3%. Iar el s-a dublat. Tot ca atunci, asistăm acum la negarea rezultatelor propriei incompetențe fiscal-bugetare și transfomarea unei evoluții nefavorabile și îngrijorătoare, declarativ, cosmetizat, în performanțe strălucitoare. Și tot ca atunci, când aceste deziderate se vor sparge, va urma frustrarea și etapa măsurilor disperate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *