Argumentele lui Călin Georgescu potrivit cărora campania din mediul online a fost efectuată de voluntari, fără a fi plătite, au fost respinse de judecătorii Curții de Apel București. Cu toate acestea, prezidențiabilul și-a continuat campania lipsită de codul unic de identificare, ceea ce, într-un mod sau altul, tot fraudă în alegeri este.
„Materialele din mediul online care îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 trebuie să conțină și codul de identificare al mandatarului financiar”, se arată în hotărârea BEC din 20 noiembrie 2024.
Călin Georgescu a contestat decizia, invocând că BEC a interpretat greșit legea. El a susținut în instanță că indicarea codului unic de identificare se aplică doar candidaților independenți care au comandat materiale de propagandă electorală, iar el susține că nu a comandat astfel de materiale.
„Dispozițiile codului unic de identificare trebuie privite în strânsă și inseparabilă legătură cu dispozițiile privind instituția mandatarului fiscal, dispoziții prin care se prevede faptul că mandatarul fiscal are rolul de a evidenția veniturile și cheltuielile candidatului/ candidaților care nu participă în această calitate la procesul electoral. Activitățile și materiale de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit”, a susținut Călin Georgescu în instanță, potrivit Ziua News.
În ciuda acestei argumentări, Curtea de Apel București a respins contestația lui Georgescu cu două zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, instanța arătând că decizia BEC este un corectă.
În motivarea hotărârii, publicată miercuri, instanța arată că reglementarea privind obligativitatea menționării codului unic de identificare a fost reglementată printr-o lege și nu o hotărâre AEP, așa cum susținea Călin Georgescu.
Totodată, judecătorii au subliniat că toți candidații au obligația de a indica acest cod pe materialele de propagandă, inclusiv pe cele distribuite în mediul online, aspect reglementat fără echivoc prin Legea nr. 334/2006 și clarificat prin normele metodologice de aplicare, precum și prin Hotărârea AEP nr. 29/2024.
„Deși reclamantul (Călin Georgescu n.r.) a susținut că activitățile și materialele de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit, Curtea reține că reclamantul nu a dovedit aceste afirmații, deși potrivit art. 249 din Codul civil, acestuia îi revenea sarcina probei. Mai mult, chiar și în ipoteza în care aceste aspecte ar corespunde realității, Curtea constată că obligația de a menționa codul unic de identificare al candidatului independent nu este determinată de un eventual caracter pecuniar al materialului de propagandă electorală utilizat, astfel cum tinde a arăta reclamantul, ci este o obligație impusă în mod expres de actele normative în vigoare”, au motivat judecătorii Curții de Apel București.
Călin Georgescu și-a văzut de fraudă în continuare
Cu toate acestea, Călin Georgescu a continuat să distribuie în mediul online materiale de propagandă lipsite de codul unic de identificare și după decizia instanței.
Aceasta hotărâre judecătorească alături de alte probe ulterioare, preexistente dar relevate între timp, arată că operațiunea de publicitate pe TikTok a fost în afara cadrului legal și constituie fraudă.
Frauda la vot nu înseamnă numai acțiuni ilegale, în contextul efectiv al votării și din ziua votării, ci presupune orice operațiuni în afara cadrului legal prin care a fost manipulată votarea în sine, a fost dirijata intenția de vot pe mecanisme care nu sunt permise de lege.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
