Elena Lasconi se află în centrul unui nou scandal după ce Organizația Centrul FILIA s-a declarat revoltată și îngrijorată de unele declarații „sexiste” făcute de liderul USR, pe motiv că „încurajează violența împotriva femeilor”.
„Hai cu curaj, cu onestitate și respect. Faceți din cuvintele astea fapte! Semnați moțiunea de cenzură a USR! Altfel, rămâneți ipocriți, mincinoși, cu comportament de amante care știu că sunt înșelate, care își mai iau și o smetie peste ceafă, dar care rămân în relație doar pentru că beneficiază de bani și alte privilegii.”, aceasta este declarația Elenei Lasconi, care a revoltat conducerea organizației Centrul FILIA.
Membrii ONG-ului susțin că declarația făcută de Elena Lasconi este inacceptabilă. Iată de ce declarațiile Elenei Lasconi sunt inacceptabile din perspectiva unui candidat la prezidențiale.
Promovarea stereotipurilor sexiste și normalizarea violenței împotriva femeilor
Prin analogia utilizată, Elena Lasconi face referire la „amante” – femei caracterizate în mod peiorativ ca fiind parte a unei relații extraconjugale, sugerând astfel un comportament moral inferior. Această abordare nu doar că perpetuează stereotipuri sexiste, dar reduce complexitatea relațiilor umane la o simplă judecată morală, în care femeile sunt portretizate într-un mod negativ și subjugate unei logici patriarhale.
Astfel de stereotipuri nu își au locul într-un discurs politic, cu atât mai puțin atunci când provin de la un candidat la președinție, care ar trebui să încurajeze egalitatea de gen, respectul reciproc și promovarea drepturilor femeilor.
Poate cel mai grav aspect al declarației îl reprezintă referința explicită la „smetie peste ceafă,” o expresie ce evocă în mod direct violența fizică împotriva femeilor. Utilizarea acestui limbaj chiar și într-un mod aparent metaforic banalizează gravitatea violenței domestice, o problemă socială majoră în România.
Statisticile arată că în 2022, peste 45.000 de cazuri de violență domestică au fost raportate în țară, ceea ce subliniază cât de urgentă este nevoia de a trata acest subiect cu sensibilitate și responsabilitate.
Violența împotriva femeilor nu trebuie niciodată banalizată sau utilizată ca o figură de stil în discursul public. Fiecare asemenea mențiune contribuie la normalizarea unui comportament inacceptabil și dă semnalul că violența poate fi tolerată sau justificată în anumite circumstanțe. În loc să condamne astfel de acte de abuz, declarațiile de acest fel riscă să le minimizeze impactul și să perpetueze tăcerea în jurul acestui fenomen.
Politicienii au o mare responsabilitate în modul în care aleg să se exprime public. Cuvintele lor nu sunt doar simple opinii, ci modelează opinia publică, influențează comportamente și pot legitima anumite atitudini în rândul cetățenilor. În acest context, declarațiile Elenei Lasconi nu doar că transmit un mesaj periculos, dar compromit și credibilitatea unei platforme politice care ar trebui să fie construită pe valori precum respectul, egalitatea de șanse și protecția drepturilor omului.
Impactul asupra imaginii și legitimității femeilor în politică
Într-o lume în care femeile sunt încă subreprezentate în politică și se confruntă cu provocări semnificative legate de discriminare, comentariile de acest tip sunt deosebit de dăunătoare. Ele subminează progresul făcut în lupta pentru egalitatea de gen și întăresc ideea că femeile pot fi denigrate sau reduse la roluri și stereotipuri umilitoare.
De asemenea, un astfel de discurs descurajează implicarea femeilor în viața publică și politică, un domeniu în care este crucial să promovăm diversitatea și respectul reciproc. Politicienii care contribuie la perpetuarea stereotipurilor sexiste nu doar că fac un deserviciu femeilor, ci subminează și încrederea cetățenilor în capacitatea lor de a promova o politică incluzivă și justă.
În concluzie, declarațiile Elenei Lasconi sunt inacceptabile, deoarece ele perpetuează stereotipuri sexiste, normalizează violența împotriva femeilor și demonstrează o lipsă de responsabilitate în discursul public. În contextul unei societăți în care violența domestică și inegalitatea de gen sunt probleme reale, astfel de mesaje nu doar că sunt dăunătoare, ci și periculoase.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News