Cum au câștigat alegerile extremiștii francezi. Cele opt promisiuni de campanie

Statutul UE este amenințat de populiști, extremiști și demagogi precum Marine Le Pen în Franța și partidul AfD în Germania.

Cu 31,36% din voturi, lista lui Jordan Bardella (liderul partidului de extremă-dreapta Rassemblement National-RN) este cu mult înaintea listei lui Emmanuel Macron și a celei conduse de Raphaël Glucksmann. Partidul Reunirea Națională (RN) din Franța a devenit cel mai mare partid național din Parlamentul European. În urma rezultatelor, Emmanuel Macron a anunțat dizolvarea Adunării Naționale și convocarea alegerilor legislative pe 30 iunie și 7 iulie.

Cele opt promisiuni de campanie ale lui Marie Le Pen și Jordan Bardella

„Pentru un guvern de unitate națională, premier Bardella”, acesta este mesajul pe unul dintre pliantele RN.Pe spatele afișului sunt cele opt teme de campanie pe care RN vrea să le promoveze pentru alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie.

Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării în acest document: atât măsurile scrise, dar și ordinea în care sunt prezentate. Acesta nu constituie încă programul final RN care este în desfășurare și nici cel al „platformei” negociate cu Éric Ciotti, președintele Republicanilor (LR, centru dreapta), dar reunește toate promisiunile partidului naționalist.

Marine Le Pen și Jordan Bardella vor să construiască cea mai mare majoritate, ceea ce presupune să vorbești cu cât mai mulți alegători, fie că sunt de dreapta, de stânga sau chiar partidul Reconquete.

Primele trei puncte abordează principiile fundamentale ale RN.

În ceea ce privește puterea de cumpărare, partidul promite „scăderea facturilor la energie electrică și reducerea TVA la gaze și combustibili”.

În ceea ce privește imigrația, ei se angajează să „reducă drastic imigrația și să expulzeze delincvenții străini”.

Pentru securitate, ei propun „să punem capăt laxității judiciare față de delincvenți și criminali”.

Următoarele teme tratează agricultura cu o propunere de „dezvoltare a circuitelor scurte și combaterea concurenței neloiale”.

În ceea ce privește sănătatea, partidul intenționează a „combate deșerturile (n.r. lipsa îngrijirilor) medicale, să sprijine spitalul public și să garanteze securitatea aprovizionării cu medicamente”.

Deși reforma pensiilor nu mai este considerată o prioritate, RN se angajează să „oprească proliferarea standardelor excesive care afectează familiile și afacerile” și „scăderea costurilor legate de imigrație, luptând în același timp împotriva fraudei sociale și fiscale semnificative”.

Ultimul punct, foarte general, promite „asigurarea respectului francezilor”, cu angajamentul de a apăra „suveranitatea și interesele Franței în Europa”

Președintele Republicanilor (LR, centru dreapta) Eric Ciotti, exclus din partid, după anunțarea unui acord cu Reunirea Națională (RN) în vederea alegerilor parlamentare anticipate din Franța

Biroul Politic al LR l-a exclus în unanimitate pe Eric Ciotti, la scurt după ce acesta a anunțat marți în mass-media alianța cu partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella.

„Ducând negocieri secrete, fără a consulta familia noastră politică și militanții, Éric Ciotti este în total dezacord cu statutul și cu linia adoptată de LR”, a declarat Annie Genevard, care asigură interimatul de la excluderea lui Ciotti, citată de BFM-TV.

„Convingerea noastră este că Franța are nevoie de o voce puternică și independentă, distinctă de impotența „în același timp” și de saltul în necunoscut al RN”, a mai spus ea, adăugând că „partidul LR va prezenta candidați poporului francez într-o manieră clară și independentă, refuzând să se lase antrenat în politica de partid și în alianțe nefirești”.

„Sunt și rămân președintele grupării noastre politice, ales de membri. Întâlnirea organizată în această după-amiază s-a desfășurat cu încălcarea flagrantă a statutelor noastre”, a scris el într-un comunicat. Niciuna dintre deciziile luate în cadrul acestei reuniuni nu are consecințe juridice. Ea poate avea consecințe penale”, a declarat Ciotti într-un comunicat.

Măsura excluderii a urmat la numai câteva ore după ce în dimineața de miercuri președintele Emmanuel Macron a denunțat într-o conferință de presă specială acordul anunțat de Ciotti cu RN.

În cazul unui duel între RN și stânga în turul doi al alegerilor legislative, François-Xavier Bellamy ( PPE) ar vota „desigur” pentru partidul lui Marie Le Pen.
Întrebat de Europa 1 ce ar face dacă ar trebui să aleagă în turul doi al alegerilor legislative între un candidat de la Mitingul Național și un candidat de pe „frontul popular”, François-Xavier Bellamy  (fost șef de listă al Parlamentului pentru Partidul Les Républicains la alegerile europene) a spus că va alege „bineînțeles” candidatul lui Marie Le Pen. El a vorbit despre o „alianță infamă” între partidele de stânga și a cerut o „blocare” a La France Insoumise.

Rezultate alegeri europarlamentare Franța

-RN-ul Jordan Bardella, in frunte, cu 31,36% din voturi
-Lista prezidențială, condusă de Valérie Hayer, s-a clasat pe locul doi cu 14,6% din voturi.
-Raphaël Glucksmann și lista sa PS-Place Publice se află pe locul trei, cu 13,83% din voturi.
– La France insoumise, cu Manon Aubry  obține 9,89% din voturi.
-François-Xavier Bellamy (Les Républicains) s-a clasat pe locul cinci cu 7,24% din voturi.
-Ecologiștii conduși de Marie Toussaint au câștigat 5,5% din voturi.
-Partidul Recucerirea al lui Marion Maréchal a obţinut 5,47% din voturi.

Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională

Reamintim ca Emmanuel Macron a dizolvat duminică seara Adunarea Națională la scurt timp închiderea urnelor în alegerile europarlamentare în care RN s-a clasat pe primul loc cu 31,37% din voturi, în timp ce LR a înregistrat un scor de 7,25%.

Între timp, la stânga Partidul Socialist, Franța Nesupusă France Insoumise) (LFI, stânga radicală), Verzii și Partidul Comunist au format o alianță Noul Front Popular (NFP) promițând să prezinte candidați unici în toate circumscripțiile.

Potrivit sondajelor si partidele surori CDU și CSU vor câștiga, confortabil, alegerile europene din Germania

„Dacă republicanii francezi o iau cu adevărat pe această cale spre dreapta, nu va mai avea loc în PPE acest partid cândva mândru, care este marginalizat de o asemenea ingratitudine”, spune Jürgen Hardt – purtătorul de cuvânt al CDU/CSU pe afaceri externe, potrivit site-ului de specialitate Euractiv.

Declarația a fost făcută la scurt timp după ce Éric Ciotti a decis să rupă un tabu istoric al dreptei franceze, susținând alianța cu Mitingul Național, care a ajuns în mare măsură în fruntea alegerilor europene.

Alegerile pentru Adunarea Națională vor avea loc prin scrutin majoritar uninominal în două tururi în cele 577 de circumscripții pe 30 iunie și 7 iulie.

Sistemul electoral prevede că în fiecare circumscripție este ales din primul tur candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor, reprezentând cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși pe liste. Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se califică în turul 2 candidații care au obținut un număr de voturi mai mare decât 12,5% din alegătorii de pe liste în acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțini de doi, primii doi clasați în turul 1. În turul 2 este ales deputat candidatul care obține cele mai multe voturi.

Primele sondaje de opinie au indicat intenții de vot de 33 – 35% pentru RN, 22 – 25% pentru NFP, 16 – 19% pentru Ensemble (Împreună, confederația centristă pro-prezidențială) și 8 – 9% pentru LR.

În parlamentul trecut LR, care avea 61 de deputați din 577, a sprijinit prin abținere guvernele minoritare conduse de Elisabeth Borne și Gabriel Attal. LR este urmașul partidelor neo-gaulliste UDR, RPR și UMP. După Charles de Gaulle (1958 – 1969), mișcarea gaullistă a mai dat Franței trei președinți – Georges Pompidou (1969 – 1974), Jacques Chirac (1995 – 2007) și Nicolas Sarkozy (2007 – 2012). Din 2012 LR a fost în permanență în opoziție pe plan național, deși rămâne puternic implantat la nivelul regiunilor, departamentelor și localităților.