Skip to content
Economie

Cum au evoluat bugetele de la Sănătate și Educație în perioada 2017-2020

monitorul.fisc.md

Bugetul pentru 2020 prezentat de Ministerul Finanțelor păstrează aceleași tendințe pe care le-am mai văzut de atâtea ori. Se taie de la Sănătate și se crește la serviciile secrete. Se taie de la Agricultură și avem creștere la Ministerul Apărării sau la Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Finanțelor a publicat bugetul pentru anul 2020 și observăm că există creșteri foarte mari la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și servicii secrete. Singurul serviciu secret care are bugetul diminuat este SIE, care va primi cu 3,5% mai puțin față de 2019. STS, serviciul care a lăsat atâția oameni să moară, are o creștere de 6%.

Bugete diminuate vor fi la Educație, Sănătate, Agricultură, Dezvoltare, Economie, Finanțe, Afaceri Externe.

Educația și Sănătatea nu sunt o prioritate nici în 2020. Două lucruri ar trebui analizate. La Educație nu se aștepta nimeni la o creștere, după ce ministrul a declarat în urmă cu câteva săptămâni că „nu are ce să facă cu banii”. Dorința i-a fost ascultată și bugetul i-a fost redus. O altă surpriză negativă este diminuarea uriașă de la Sănătate. Ministerul Sănătății va pierde 23% din buget în 2020 comparativ cu 2019, în condițiile în care România acordă cel mai mic procent din PIB pentru Sănătate din Uniunea Europeană. Chiar și Republica Moldova, care nu e în UE, acordă 8% din PIB pentru Sănătate.

Bugetul Educației, mereu foarte mic

Bugetul Ministerului Educației a fost mereu supus unor experimente.

În 2017 Ministerul Educației primea suma de 25,02 miliarde de lei, într-o scădere cu 7,9% față de 2016. PSD a intrat la guvernare în 2017 și a atacat chiar Educația.

În 2018, bugetul Ministerului Educației a scăzut la 21 de miliarde de lei, pierzând din pix 4 miliarde într-un sistem în care școlile se prăbușesc peste elevi sau profesorii folosesc în continuare tabla de sticlă și creta.

În 2019, Ministerul Educației a avut o creștere spectaculoasă datorită creșterilor de salariu din domeniu, nu datorită investițiilor. Astfel, în 2019 bugetul Educației a fost 30,9 miliarde de lei.

În 2020, Ministerul Educației va ajunge la un buget de 30,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere față de anul precedent. O scădere care nu poate fi justificată în condițiile în care cunoaștem cu toții nevoile din sistemul de educație, iar recent testele PISA ne-au arătat că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional.

În fiecare an, peste 85% din bugetul Ministerului Educației este cheltuit pe salarii.

Sistemul de Educație din România este ultimul din Uniunea Europeană. România este singura țară din UE care oferă sub 3% din PIB pentru Educație, în timp ce Bulgaria se apropie de 4% din PIB. Universitățile din România nici nu intră în top 500 universități din lume.

Bugetul Sănătății, sacrificat în 2020

În 2020, Ministerul Sănătății pierde 23% din buget, ceea ce reprezintă cea mai mare diminuare, rămânând cu 11,4 miliarde de lei. Așteptăm cu interes explicațiile ministrului Sănătății pentru această scădere uriașă într-un sistem care are nevoie urgent de investiții.

În 2019, Ministerul Sănătății a înregistrat un buget de 14,89 de miliarde de lei.

În 2018, Ministerul Sănătății a supraviețuit cu un buget de 8,76 miliarde de lei.

În 2017, Ministerul Sănătății a avut un buget de 7,74 miliarde de lei.

Important pentru sistemul de sănătate din România este și evoluția bugetului pentru fondul de asigurări sociale de sănătate, care în 2020 va scădea de la 41,9 miliarde, cât a fost în 2019, la doar 41,04 miliarde de lei. În 2018 și 2019, bugetul asigurărilor de sănătate a crescut cu peste 10% în fiecare an. Această scădere duce la mai puține servicii medicale gratuite pentru cei care au asigurare medicală plătită.

Momentan, România acordă pentru Sănătate doar 5% din PIB, dacă adunăm bugetul Ministerului Sănătății și bugetul asigurărilor medicale, însă în 2020 acest buget o să ajungă sub 5%. În 2019 s-a ajuns la acest 5% doar după ce s-a mărit excesiv de mult salariile cadrelor medicale, nu în urma unor investiții în sistemul medical. Alte state din UE, spre exemplu Franța și Germania, acordă 11% din PIB pentru Sănătate, adică de două ori mai mult decât România și multe alte state europene oferă peste 8% din PIB pentru sănătatea cetățenilor.

Dacă România ar crește și ea bugetul pentru Sănătate la 8% din PIB, iar cei 3% în plus să meargă exclusiv în construcția de spitale noi și modernizarea celor existente, în câțiva ani România ar putea să aibă cel mai performant sistem de sănătate din Europa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *