PSnews

Recent

UPDATE Drept la replică/ Cum au fost infiltrate protestele anti-corupție de mișcările neo-legionare? EXCLUSIV

zdnet.com

UPDATE

Redăm mai jos dreptul la replică primit de la Șerban Suru:

”Mişcarea Legionară pe care o conduc nu este „neo” – legionară. Mişcarea Legionară a rămas aceiaşi de-a lungul timpului în ceea ce priveşte normele de funcţionare şi fundamentele ideologice şi doctrinare ale ei. Înafară de site-urile şi paginile noastre oficiale, unde sunt trecute datele de contact: adresa de sediu, telefoane, etc., restul de pagini de internet nu ne aparţin şi nu ne reprezintă chiar dacă uneori, spre exemplu, suntem trecuţi, fără voia noastră, drept membri ei unor grupuri cu titulaturi legionare de pe Facebook.
Mişcarea Legionară nu a fost şi nici nu va fi vreodată susţinătoare a regimurilor din Rusia atâta timp cât acestea au un caracter de dominaţie imperialistă la adresa altor ţări. Mişcarea Legionară a fost şi este o susţinătoare a NATO, fiind prima organizaţie politică românească care a colaborat cu ea(NATO) începând cu anul 1950 (a se vedea în acest sens paraşutările de legionari din anii 1051-1953, antrenaţi de NATO începând cu anul 1950). Mişcarea Legionară nu a avut şi nici nu are un caracter antisemit. A luptat însă împotriva unei mafii politico-economice evreieşti. Caracterizarea mea drept „antisemit convins” o consider o calomnie, chiar dacă a fost făcută în necunoştinţă de cauză. Altfel, o asemenea caracterizare ar trebui probată cu faptele sau vorbele mele şi nu cu preluări neverificate de pe internet (aşa cum mi s-a spus de către autoarea articolului într-o discuţie telefonică).”

—————————————————-

UPDATE

Redacția PSnews a luat legătura cu Bogdan Stanciu de la Asociația Pro-Vita București care neagă în prezent orice legătură cu partidul Noua Dreaptă, deși din 2000 până în 2005 a fost membru în Asociația Noua Dreaptă care ulterior s-a transformat în partid.

„La registrul partidelor politice veți afla cine sunt fondatorii partidului Noua Dreaptă. Eu nu am nici o legătură cu acesta. Nu sunt nici fondator, nici membru. Am fost membru în Asociația Noua Dreaptă între anii 2000 și 2005. Am fost un simplu membru fără să fiu fondator, dar din 2005 până în 2017 au trecut 12 ani. Am fost unul dintre cei care au trecut prin acestă organizație dar nu mai sunt membru din 2005. 

Coaliția pentru familie nu are legături politice. Nici unul dintre noi nu este membru în nici un partid politic și am ținut să ne păstrăm această independență pentru că acest demers civic trebuie ținut deoparte de orice politizare.”

——————————————

UPDATE

În urma publicării articolului unul din cei menționați, Bogdan Ioan Stanciu, ne-a oferit un drept la replică:

„Vă informez respectuos că nu doar că nu sunt membru fondator al partidului respectiv, dar nici măcar nu sunt membru simplu al acestuia. Mai mult, nu am absolut nicio legătură cu acest partid – sau cu orice alt partid.
De altfel lista membrilor fondatori se poate verifica foarte simplu.”

——————————————

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că este de acord cu protestele din stradă care s-au dorit a fi o reprezentare „publică, onestă și corectă”, dar nu și cu „legionarii, cu cei care sunt împotriva minorităţilor naţionale, cu extremiştii”. Afirmația liderului UDMR este mai mult decât interesantă, lăsând clar loc de întrebări. Iar cea mai importantă pare a fi următoarea: este posibil ca mișcările celor care în prezent se prezintă drept legionari să fie o încercare de confiscare a protestelor din stradă?

Prin afirmația de mai sus, Kelemen Hunor semnalează pericolul ca manifestațiile pașnice din toată țara ale săptămânilor trecute să fie transformate în mișcări naționaliste extremiste. Această situație ar putea avea urmări dure asupra minorităților din România, iar într-o regiune precum Transilvania, unde există o minoritate maghiară puternică, s-ar putea crea reale conflicte.

Dacă ne uităm pe cifre, în seara de 1 februarie (când au fost prezenți în stradă cei mai mulți protestatari în toată țara), la Cluj au ieșit un număr record de 40.000 de oameni (10% din populația orașului), în Sibiu – 20.000, Brașov – 8.000, Târgu Mureș – 6.000  și în Alba Iulia – 4.000.

Inventar al mișcărilor neo-legionare din România

Neo-legionarii au organizat de-a lungul timpului mai multe manifestații pentru a promova ideile creștine, conservatorismul, naționalismul sau să lupte pentru diferite cauze. Din păcate, există un nucleu dur ultranaţionalist de extremă dreaptă care se infiltrează în diferite proteste.

De exemplu, în noiembrie 2013, un grup de neo-legionari au primit aprobare să organizeze un miting în același timp și loc cu protestele mișcării „Uniți Salvăm Roșia Montană”. La acel moment, curentul naţionalist s-a simțit puternic în o parte din mesajele referitoare la exploatarea de la Roşia Montană şi a gazelor de şist.  Au apărut mesaje referitoare la faptul că protestatarii sunt „Dacii liberi”, „Neam unit” şi altele de factură ultranaţionalistă sau tinzând spre xenofobie.

În primele zile de protest, se putea vedea bannerul „Grădina Maicii Domnului”, care aparţine Asociaţiei Totul Pentru Țară, asociaţia care deținea și un site dedicat mișcării legionare.

Altă intervenție din aceeași perioadă a neo-legionarilor, s-a petrecut atunci când marşul lor a fost subtil direcţionat înspre Arcul de Triumf, unde coloana condusă de patru persoane îmbrăcate în port tradițional și purtând drapelul național, a trecut pe sub monument.

Același grup de legionari de la Asociaţia Totul pentru Ţară a participat și la marşul Unirii cu Basarabia din octombrie 2013.

În 2015, Noua Dreaptă, partid neo-legionar a organizat Marșul Normalității, un protest anti-gay în care formațiunea manifesta … preventiv pentru conservarea valorilor neamului. Participanții la marș au cântat cântece creștine, au purtat în procesiune o icoană și au ridicat în slăvi Noua Dreaptă.

Pe o parte dintre membrii Noii Drepte îi găsim acum în Coaliția pentru Familie. De exemplu, Asociația Pro-Vita București este fondată și condusă de către Bogdan Stanciu, unul dintre fondatorii partidului neo-legionar Noua Dreaptă. Acest partid promovează mesaje anti-occidentale și anti-americane, cere scoaterea din țară a investitorilor străini, izolarea homosexualilor și interzicerea sectelor religioase.

Cântecele legionare și scandările ortodoxiste s-au auzit și în aprilie 2016, când Partidul România Unită a organizat un protest împotriva construirii unei moschei în București. La acel moment, Bogdan Diaconu, președintele PRU, a declarat:„Poporul român este un popor care are valori profund creştine, un popor care a fost ţinut unit de aceste valori timp de peste 2.000 de ani. (Klaus Iohannis – n.r.) trebuie să înţeleagă că nu poate tranzacţiona interesele naţiunii române, nu poate să cedeze în faţa doamnei Merkel orice valoare şi interes al României. Trebuie să înţeleagă că este la Cotroceni pentru a reprezenta poporul român, care l-a votat în 2014 să apere România, trebuie să înţeleagă că şeful dumnealui este poporul român, nu doamna Merkel sau sultanul Erdogan”.

Aceste laitmotive despre creștinism, iubirea de țară, originile noastre dacice le-am tot auzit la diferite manifestații. Problema e când astfel de lozinci se transformă în extremism, xenofobie, homofobie sau rasism.

Cum s-a încercat îndreptarea protestelor din Piața Victoriei pe o pantă extremistă?

Una dintre principalele metode prin care se încearcă mobilizarea mulțimilor este comunicarea online. Există o serie de site-uri, precum alternativenews.ro, care fac propagandă ideilor legionare. Blogul deveghepatriei.wordpress.com prezintă, pe lângă elogii legionare, o serie de teorii ale conspirației și pseudo-anchete menite să creeze aversiune, ură și să instige la violență. În același stil funcționează și portalul dzr.org.ro.

Pe Facebook, pe paginile și pe grupurile dedicate mișcării legionare, circulă zeci de mesaje care cheamă oamenii la proteste și la luptă împotriva așa-numiților „trădători de patrie”.

Deși organizațiile cu caracter legionar au fost scoase înafara legii în 2015, mulți simpatizanți ai lor continuă să își exprime deschis apartenența. Căpitanul de astăzi al așa-numitei „Mișcări Legionare” este Șerban Suru, un antisemit convins. Acesta le recomanda cu căldură guvernanților pe pagina sa personală de Facebook ,să-și facă seppuku după controversata Ordonanță de Urgență (OUG) 13.

Untitled7

Pe pagina de Facebook a Mișcării Legionare pot fi urmărite și alte postări adresate politicienilor, referitoare la protestele de zilele trecute.

Untitled6

Este interesant de observat faptul că acești autoproclamați legionari se folosesc de mesajele naționaliste, mesaje care au fost promovate intens și în campaniile electorale ale celor de la PSD. Neo-legionarii alunecă în partea extremistă a naționalismului, preluând o parte chiar dintre ideile fasciste.

Untitled5

(Postare preluată de pe grupul de Facebook LEGIUNEA 2017, TOTUL PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ)

Se poate observa din multitudinea de postări de pe această pagină de Facebook, că există o puternică atitudine xenofobă, îndreptată și împotriva organizațiilor internaționale. Mesajul îl auzim și în aceste zile repetat de unii lideri politici PSD.

 

Untitled4Untitled3

Pretextul naționalismului european

Ceea ce se întâmplă în România este asemănător cu ceea ce există în întreg continentul. Neo-legionarii își motivează atitudinile naționaliste extremiste prin aderarea la un nou trend, care se manifestă în mai multe țări din Europa, o tendință în care partidele de extremă dreapta adoptă o abordare naționalistă și xenofobă. Lingvistul Ruth Wodak, într-un articol în 2014, grupa partidele extremiste din Europa în 4 tipuri: partide care au obținut sprijin printr-o relație cu trecuturi naziste și fasciste (de exemplu: în Austria, Ungaria, Italia, România și Franța), partide care se concentrează în primul rând, pe o amenințare percepută ca venind din partea Islamului (de exemplu: în Țările de Jos, Danemarca, Polonia, Suedia și Elveția), partide care consideră că minoritățile etnice reprezintă un pericol pentru identitatea lor națională (de exemplu: în Ungaria, Grecia, Italia și Regatul Unit) și partide care susțin o agendă creștină conservator-reacționară fundamentalistă (de exemplu: în Polonia, România și Bulgaria).

Untitled2

(sursa:Wikipedia)

Este interesant de urmărit faptul că aceste partide militează împotriva valorilor europene, multe dintre ele fiind simpatizante ale politicilor rusești. Spre deosebire de era sovietică, Moscova şi-a îndreptat acum atenţia spre formaţiunile de dreapta, nu de stânga.

Strategia rusească se bazează pe ideologia expansionistă a lui Aleksandr Dughin. Profesor la Universitatea din Moscova, Dughin visează la „o revoluţie conservatoare” la nivel global. Consilier al preşedintelui Dumei de Stat şi apropiat al lui Vladimir Putin, Dughin este totodată președintele Partidului Eurasiatic-mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic, capabil să se opună hegemoniei americane. Tema nu e nouă, dar încă rezistă.

Același Aleksandr Dughin ţine legătura cu susţinătorii europeni ai Rusiei. Dughin a fost de două ori în vizită în România, a corespondat cu fondatorul partidului Noua Dreaptă, Bogdan Sandu, iar șeful organizației de tineret al mișcării euroasiatice, Pavel Zarifulin, se întâlnea cu membrii Noii Drepte chiar la sediul acesteia din București, în timpul vizitelor sale în România anilor 2000.

Într-un interviu acordat site-ului ungar alfahir.hu, în ianuarie 2015, Dughin a susţinut că ţări precum Ungaria, România, Austria, Serbia și Slovacia ar putea fi absorbite într-un „bloc eurasiatic” mai mare. Pe 7 iulie 2013, ideologul rus a declarat pentru Vocea Rusiei că „a treia verigă a lanţului regional al apropierii de noua alianţă (eurasiatică – n.r.) va fi România”, care, „intrând în această uniune”, s-ar putea uni cu Republica Moldova.

Untitled

Monitorul de Cluj realizează o hartă a liderilor extremiști prieteni cu Rusia.

Astfel, în Ungaria, Vona Gabor (preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta) consideră Rusia drept un gardian al „adevăratelor valori europene” şi o contrapondere la „trădătoarea UE”. Atât Vona Gabor, cât și partidul lui Viktor Orban, Fidesz, au contacte cu ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin. Premierul ungar a dat ca model Rusia lui Putin, pentru dezvoltarea unui „stat liberal”.

Finlandezul Johan Bäckman este un adept al teoriilor conspiraţioniste şi a fost „observator” la referendumul în urma căruia Rusia a anexat Crimeea, afirmând că acesta a fost „perfect legitim”.

Mateusz Piskorski din Polonia este cunoscut pentru simpatii neonaziste şi publică pe site-ul rusesc WhiteWorld.

Volen Siderov din Bulgaria este antisemit și s-a declarat mulțumit când Putin a devenit din nou preşedinte, în 2012. În 2014, Siderov a primit, la Moscova, un premiu, pentru serviciile aduse prieteniei bulgaro-ruse.

Partidul austriac de extremă dreapta FPÖ al lui Heinz-Christian Strache, este unul dintre aliații Rusiei  când vine vorba despre intervenţia în Ucraina, cerând eliminarea rapidă a sancţiunilor împotriva Kremlinului. Strache şi specialistul pe probleme de politică externă  al FPÖ au fost şi ei „observatori” la referendumul din Crimeea. Ei au primit finanţare de la Moscova.

Nikolaos Michaloliakos este liderul partidului neonazist grec „Zori Aurii” (al cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler) și pledează pentru „o alianţă naturală” cu Moscova.

Nick Griffin, liderul British National Party, de extremă dreapta, a avut prima apariţie importantă la televiziunea rusă, în 2011. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, Griffin s-a prezentat ruşilor drept „un observator independent”. Şeful formaţiunii eurosceptice UK Independence (UKIP) Nigel Farage îl consideră pe Putin „genial”.

Manuel Ochsenreiter a scris pentru „Deutsche Militärzeitschrift”, o publicaţie de extremă dreapta. Aflat în Crimeea, el îi informa pe telespectatorii Russia Today că nu există soldaţi ruşi pe străzile peninsulei ucrainene, aşa cum relata presa occidentală.

Jürgen Elsässer, fost comunist, acum redactor al revistei Compact, susţine că Angela Merkel este „o dictatoare” şi face apel la ofiţerii conservatori din Bundeswehr să iniţieze o lovitură de stat militară.

În 2012, în Saxonia-Anhalt, Partidul Naţional Democrat German îl lăuda pe Putin, care conduce „fără teamă” Rusia către libertate şi independenţă. Anul trecut, Udo Voigt, europarlamentar, a fost prezent la Forumul Conservator Internaţional de la Sankt Petersburg. Liderul formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), extremă dreapta, a participat, în decembrie 2014, la o întâlnire la Ambasada rusă din Berlin.Tot în 2014, o delegaţie a partidului condusă de Alexander Gauland a vizitat Sankt Petersburg, la invitaţia unei fundaţii finanţate de oligarhul Konstantin Malofeev.

Matteo Salvini, liderul formaţiunii extremiste italiene Liga Nordului, este un oponent ferm al sancţiunilor împotriva Rusiei. Salvini a numit Moscova „partenerul natural al Europei” calificând partidul lui Putin, „Rusia Unită”, drept o „organizaţie-soră”. La rândul lui, preşedintele rus l-a primit la Kremlin în 2014.

Preşedintele Frontului Naţional, Marine Le Pen, apreciază Rusia, considerând-o „un model pentru politici economice patriotice”. Ea i-a luat apărarea lui Putin, pentru intervenţia în Ucraina. Frontul Național ar fi primit de la o bancă rusească un împrumut în valoare de mai multe milioane de euro.

În concluzie

Din păcate și România a aderat la trendul naționalist extremist care se manifestă în Europa și nu numai. SUA sunt un pol de influență pentru țările europene, iar criticii lui Donald Trump (care îl cataloghează drept ultra-naționalist, xenofob și rasist) susțin că, acum, odată cu câștigarea alegerilor de către acesta, mișcările extremiste vor lua avânt în toată Europa. Mai mult decât atât: legăturile clare dintre extremiști și Rusia lui Putin ar putea reprezenta un real pericol pentru blocul occidental și o lovitură pentru Uniunea Europeană.

Pentru România, următorii ani vor fi decisivi, pentru a stopa extinderea grupărilor extremiste care, după modelul celor din Europa, încearcă să se infiltreze în spațiul public și prin diferite activități să își adune cât mai mulți simpatizanți.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi