Băncile au adaptat oferta comercială la criza politică și electorală din mai, care s-a reflectat în trecerea la deficit de lichiditate în piață, prin majorarea dobânzilor la depozitele atrase de la companii, dar și a ratelor plătite de firme pentru împrumuturi.
Rezultatul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale din mai și demisia premierului Ciolacu au dus la ieșiri de capital din piața internă, intervenția Băncii Naționale a României pentru a frâna deprecierea leului și trecerea sistemului bancar pe deficit de lichiditate.
Creșterile accelerate ale dobânzilor din piața interbancară, peste o stare de incertitudine cu privire la stabilitatea politică, s-au văzut și în ofertele comerciale ale băncilor. Acestea s-au îndreptat spre clientelă – în special către companii – și au licitat pentru atragerea depozitelor la termen. Creșterea costurilor cu finanțarea a fost pasată de bănci clientelei, îndeosebi firmelor care au căutat finanțare sau ale căror dobânzi au fost reactualizate în mai, conform analizei Profit.ro.
În ansamblu, dobânda medie la depozitele noi a urcat cu 72 de puncte de bază, la 5,79% pe an.
Dobânda medie la depozitele în lei aflate în soldul băncilor a crescut cu 18 puncte de bază, până la 5,23% pe an, pe fondul creșterii dobânzilor la depozitele companiilor aflate în sold, cu 47 de puncte de bază, la 5,49% pe an.
Dobânda plătită populației pentru depozitele în sold a rămas relativ neschimbată la nivelul de 5,08% pe an.
ROBOR la 3 luni a urcat, pe medie, cu 1,1 puncte procentuale, până la 7% între aprilie și mai, în timp ce rata medie zilnică la tranzacțiile interbancare a urcat cu 73 de puncte de bază, la 6,28%.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
