Skip to content
Politică

Cum au ținut liderii politici la dospit Regulamentul Senatului?

Discuțiile existente astăzi în Senatul României cu privire la votul în cazul Șova, la concordanța dintre Regulamentul camerei și Constituție, sunt probleme mai vechi ale Parlamentului. Nu de azi sau de ieri s-a vorbit despre punerea în acord a Regulamentelor celor două camere ale Parlamentului cu legea fundamentală, Constituția.

Ultima modificare notabilă la Regulamentul Senatului a avut loc pe 21 martie 2011. În acel moment, președinte al Senatului era Mircea Geoană, fostul președinte al PSD. De la acel moment și până astăzi au trecut 4 ani de zile, timp în care am mai avut încă 3 președinți ai Senatului în afară de Mircea Geoană.

În același timp, la Camera Deputaților, modificarea din Regulament a fost realizată, iar în acest moment deputații stau și se uită ca la teatru la ce se întâmplă la Senat și ce ar fi pățit dacă nu se trezeau la timp.

Totodată, în 2012 am avut alegeri parlamentare în urma cărora majoritatea existentă la acel moment, din care făceau parte și cei din PNL, puteau să sesizeze neconcordanța dintre Regulament și Constituție. De asemenea, PDL care era în opoziție putea să ridice această problemă. Nimeni nu s-a sesizat, nimeni nu s-a interesat. De ce? Pentru că majoritatea era foarte solidă, iar nimic nu putea să producă surprize.

În momentul în care s-a rupt PNL din USL, dar mai ales după prezidențiale și acțiunile procurorilor, numărul parlamentarilor puterii a început să se subțieze. La Senat, orice senator pierdut de putere este un câștig pentru opoziție, iar de la această rațiune s-a pornit și jihadul împotriva votului în cazul Șova.

Însă, ipocrizia clasei politice este una ieșită din comun. Au existat 4 mandate de președinte al Senatului până astăzi, timp în care se puteau face modificările, iar situația din cazul Șova putea fi evitată.

1. Mircea Geoană – decembrie 2008 – 23 noiembrie 2011 – în ultima parte a mandatului era mai degrabă preocupat de felul în care să își păstreze funcția de la Senat, după ce pierduse șefia partidului.

2. Vasile Blaga – 29 noiembrie 2011 – 3 iulie 2012 – ținea sub stricta supraveghere majoritatea de la Senat, iar toată lumea funcționa în logica impusă de PDL.

3. Crin Antonescu – 3 iulie 2012 – 4 martie 2014 – în acest caz se poate vorbi de o nepăsare, deoarece exista majoritate solidă, însă aleșii au preferat să nu se spetească în acest sens.

4. Călin Popescu Tăriceanu – 10 martie 2014 – prezent – majoritatea fragilă și posibilitatea răsturnării Guvernului și a conducerii Senatului au fost mai degrabă principalele priorități. Despre acesta se poate spune că a avut ghinionul de a fi președinte al Senatului în acest moment.

Așadar, moralitatea de care dau dovadă astăzi parlamentarii cu privire la lupta pentru reglementarea situației privind legislația în baza căreia lucrează, a fost precedată de o gravă imoralitate. A ieși astăzi și a te promova drept un apărător al Constituției, al respectării legilor fundamentale, nu este altceva decât pură demagogie și nimic mai mult.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *