Ordonanța lui Tudorel Toader prin care se permite contestarea verdictelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu anul 2014 și mergând până în prezent, conduce practic la anularea tuturor victoriilor obținute de DNA în cazurile de mare corupție România ultimilor ani.
Beneficiarii Ordonanței lui Tudorel Toader
În urmă cu o săptămână, ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunța faptul că a pregătit o Ordonanță de Urgență pentru repunerea în termen a celor condamnați de completele de 5 judecători începând cu anul 2014: „Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnați de către complete nelegal constituite și care vor putea face contestație în anulare, repuși fiind în termen prin ordonanță, iar instanța, în complet legal constituit, va judeca. Ordonanța este pregătită. Nu decid eu momentul când o dăm. Eu propun soluția.“
Aceasta se întemeiază pe decizia Curții Constituționale din noiembrie 2018 care declara ilegală constituirea completelor de 5 judecători începând din februarie 2014. CCR a ținut să precizeze în motivare că „prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate, în măsura în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare“. E vorba de termenul de 30 de zile de la primirea sentinței, prevăzut de lege.
Astfel că o parte dintre condamnații definitive de completele de 5 judecători, nu au ezitat să folosească decizia CCR în favoarea lor. Nume grele precum Alina Bica, Dan Șova sau Elena Udrea au ieșit din închisoare. Ordonanța lui Tudorel, extinde termenul de 30 de zile la 4 ani, adică la toate marile dosare din 2014 până în prezent.
Contestarea completelor de 5 judecători a fost realizată de către premierul Dăncilă, la îndemnul explicit a lui Liviu Dragnea, nemulțumit de completul care urma să judece dosarul angajărilor fictive de la Direcția Copilului Teleorman, în care acesta primise deja o condamnare în primă instanță de 3 ani și 6 luni de închisoare. Acum, Ordonanța ministrului Justiției i-ar permite lui Dragnea să reia nu numai procesul din dosarul angajărilor fictive, ci și să conteste condamnarea la 2 ani cu suspendare primită în aprilie 2016 în dosarul Referendumului.
Consecințele Ordonanței la nivel institutional
Dincolo de faptul că Ordonanța lui Tudorel, făcută posibilă cu complicitatea Curții Constituționale, anulează practic progresele făcute de Direcția Națională Anticorupție din ultimii ani în cazul dosarelor de mare corupție, există și consecințe instituționale. Una dintre acestea și poate cea mai importantă ar fi un blocaj al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta va fi obligată să rejudece procese încheiate cu ani în urmă, pe lângă cele aflate deja pe rol. Vorbim despre un uriaș volum de muncă căruia ÎCCJ. Riscăm astfel să vedem un blocaj total al acestei instituții.
Sigur că aceste date tehnice devin doar formalități atunci când justiția este confiscate în interesul unor personaje politice. Ori o justiție care nu este independentă, ci aservită unor scopuri politice sau personale afectează buna funcționare a democrației în anslamblu, cu consecințe incalculabile, iar tocmai acest lucru par că nu îl înțeleg decidenții din poziții-cheie.
