Skip to content
Politică

Cum explică CCR unda verde dată pensiilor speciale ale primarilor, deși în 2016 le respinsese de două ori

Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituțională (CCR) a pronunțat două decizii prin care a respins, în 2016, introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, informează g4media.ro.

Printre motivele invocate de Curte în urmă cu patru ani a fost acela că măsura ar fi discriminatorie: nu poți să dai pensii speciale doar unei categorii de aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ), iar altor categorii nu (consilierii locali și județeni).

Deși discriminarea considerată neconstituțională în urmă cu patru ani a fost păstrată în prevederile din Codul Administrativ (CA) prin care au fost introduse pensiile speciale pentru primari , actul normativ a primit undă verde miercuri de la CCR.

Explicația Curții pentru această diferență de tratament este că în ședința de miercuri nu a intrat pe fondul legii, ci s-a pronunțat doar pe formă, așa cum a fost sesizată de Avocatul poporului.

”La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, a precizat Curtea într-un comunicat de presă.

Ce spunea Curtea Constituțională în 2016

În cele două decizii pronunțate în urmă cu patru ani – prima în ianuarie, a doua în iulie -, Curtea constata că legiuitorul nu a respectat principiul egalității în drepturi atunci când a prevăzut că vor beneficia de pensii speciale doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.

Practic, CCR explica atunci faptul că reglementarea indemnizațiilor care nu intră în sfera pensiilor normale ține de opțiunea legiuitorului (Parlamentul sau Guvernul). În privinţa categoriei persoanelor alese de corpul electoral, mai spunea Curtea – preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali -, legiuitorul are competenţa de a le reglementa numai în privinţa uneia sau alteia dintre cele trei subcategorii enumerate, fără a face discriminări în cadrul aceleiași subcategorii:

  • Însă, atunci când decide că indemnizaţia se acordă unei subcategorii, în cadrul acesteia legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective de a beneficia de dreptul la indemnizaţie decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
  • prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice
  • nu are importanţă faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deţinut calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, autorităţi executive ale unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare.
  • În consecinţă, în măsura în care opţiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizaţii în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reţine că acesta nu are îndrituirea constituţională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiaşi subcategorii, în speţă, cea a aleşilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii.

Printre judecătorii constituționali care în 2016 au considerat că nu este discriminatoriu ca doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ să primească pensii speciale, iar consilierii locali și județeni nu, s-a numărat Mona Pivniceru.

Într-o opinie concurentă la decizia din ianuarie 2016, Pivniceru argumenta că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene au responsabilități mult mai mari decât consilierii locali sau județeni, deci nu ar fi o problemă dacă doar ei ar primi pensii speciale.

”Nu i se poate nega dreptul legiuitorului ca în cadrul aceleiaşi categorii, a aleşilor locali, să stabilească un tratament juridic diferenţiat în funcţie şi de alte criterii. În acest sens, se reţine că şi în cadrul acestei categorii de funcţii publice există diferenţe referitor la modul de alegere (scrutin de listă – scrutin uninominal*2)), la natura incompatibilităţilor la care sunt supuşi (a se vedea Legea nr. 161/2003) sau la competenţele pe care acestea le au, drept pentru care legiuitorul are posibilitatea ca şi în cadrul acestora să stabilească acordarea/ neacordarea unei asemenea indemnizaţii, cuantumul acesteia şi condiţiile pe care persoana trebuie să le întrunească. De aceea, faptul că legiuitorul acordă indemnizaţia pentru limită de vârstă numai unora dintre aleşii locali ţine de opţiunea acestuia justificată de raţiuni obiective”, a argumentat Mona Pivniceru în 2016.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *