Două lucruri sunt de remarcat: vehemența exagerată, nespecifică unei publicații sobre precum Politico, și insistența reamintirii trecutului de ultras fotbalist al lui Simion. De aici, o bănuială: dat fiind că autoarea articolului e kosovară, ar putea, oare, Simion să plătească acum pentru mega-scandalul de la meciul România-Kosovo, de anul trecut, întrerupt din cauza pancartelor Kosovo e Serbia ale galeriei conduse cîndva de Simion?
Ce scrie Politico, sunt titlul dur „Extravaganța alegerilor din România trezește fantomele trecutului fascist”, semnat de Una Hajdari, ziaristă din Pristina, Kosovo:
„Un fost huligan de fotbal de extremă-dreapta este cotat puternic în cursa prezidențială, într-un mega an electoral pentru români.
România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare care au tras cortina peste părțile cele mai urîte ale politicii sale, în timp ce o înclinație pentru introspecția amară domină asupra problemelor regionale critice.
De la un candidat care a fost recent adjunctul șefului NATO, dar este acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului, la un altul care laudă în mod deschis un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic extrem de polarizat.
Cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există un lider clar. Greii tradiționali, precum PSD și PNL, liberal-naționalist, se luptă pentru a crește, afectați de percepția publică pe termen lung că sunt corupți și vulnerabili la clientelism.
Problemele de securitate – cum ar fi faptul că România se confruntă cu drone rusești rătăcite și cu atacuri asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale – reprezintă doar un subiect minor de discuție pe măsură ce campania se intensifică.
Cu toate acestea, temele naționaliste care exploatează temerile populației că țara lor este neputincioasă și irelevantă pe scena internațională – sau, chiar mai rău, uitată – sunt o caracteristică recurentă a politicii românești.
O identitate bazată pe un amestec ciudat de credință ortodoxă răsăriteană și o limbă romanică a consolidat istoric statutul perceput al țării de outsider în regiunea balcanică, determinînd atît fasciștii celui de-al Doilea Război Mondial, cît și regimul comunist postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să pună accentul pe retorica etnocentrică (teza superiorității unei culturi asupra altora n.n.).
Singurul subiect de dezbatere care pătrunde în alegeri – dar nu doar în alegeri – este naționalismul sau inventarea unor chestiuni neimportante pentru a distrage atenția de la problemele reale ale țării, a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la Global Focus Center, un think tank.
Oamenii au crescut cu acest lucru și au ajuns să se aștepte la asta în politică, a adăugat el.
În prim-plan se află AUR, un partid de extremă-dreapta care a intrat în legislativul României în 2020, la prima sa încercare, ca grup monocolor care milita pentru unificarea cu Moldova.
De atunci, a oscilat între moderarea unora dintre opiniile sale radicale – fiind chiar discutat ca un potențial partener de coaliție de guvernare cu PSD – și comentariul că Holocaustul a fost o problemă minoră într-o țară care și-a pierdut cea mai mare parte a populației evreiești în al Doilea Război Mondial în lagărele morții și pogromuri.
Fondatorul AUR, George Simion, un activist de extremă dreapta devenit șef de partid, este cotat cu 20% în cursa prezidențială, în urma premierului PSD, Marcel Ciolacu, cu 26%, și puțin înaintea candidatului PNL, Nicolae Ciucă, șeful Senatului României, cu 17%, potrivit consultanței Socipol.
Simion, care s-a autointitulat recent un președinte al celor mulți, care refuză să îngenuncheze în fața trădătorilor națiunii și susține că dorește pace în Europa, la fel ca Donald Trump, a susținut, de asemenea, că Holocaustul a fost o problemă minoră despre care copiii nu trebuie să învețe la școală.
Înainte de a intra în politică, a fost membru al grupului de huligani de fotbal de extremă dreapta Honor et Patria.
Cu toată proeminența lui Simion, scandalul major care a zguduit campania de pînă acum a venit prin intermediul partidului S.O.S. România – o divizie a AUR – și a liderului său antisemit și pro-rus Diana Șoșoacă.
Soșoacă, care îndeplinește în prezent funcția de europarlamentar după ce a fost aleasă în iunie, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale viitoare. Primul tur va avea loc la sfîrșitul lunii noiembrie, înainte de cel de-al doilea tur de la 8 decembrie, la o săptămînă după alegerile generale parlamentare de la 1 decembrie.
Dar Curtea Constituțională a României a declarat candidatura sa invalidă la începutul acestei luni, atît din motive de eligibilitate – inclusiv întrebări cu privire la veridicitatea semnăturilor prezentate cu cererea sa – cît și din cauza suspiciunilor că nu va respecta Constituția și sistemul democratic al țării, citînd zeci de exemple în care a fost de partea politicii externe ruse și a criticat instituțiile interne.
Șoșoacă a declarat că membrii pro-PSD ai instanței i-au sabotat candidatura prezidențială – înainte de a face una dintre cele mai controversate declarații ale campaniei în timpul unei sesiuni TikTok live.
Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost uciși de aceeași putere evreiască care a acționat acum. Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou, a spus ea.
Legionarii români, una dintre cele mai violente mișcări fasciste din Europa, au combinat credințele creștin-ortodoxe dure cu o ideologie a purității rasiale, formînd escadroane ale morții notorii și conducînd la uciderea a peste 300.000 de evrei și a zeci de mii de romi.
Declarațiile sale evidențiază tendința unor politicieni români de a recurge la teme istorice și naționaliste atunci cînd sunt puși la colț” mai scrie ziarista kosovară.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
