Sute de bucureșteni au stat la coadă în fața unui magazin din București pentru a se înscrie în Planul lui George Simion care promite, printre altele, case ieftine pentru cei care-l votează. Oamenilor li s-au luat date personale și informații despre venituri. Sute de oameni au stat la cozi imense în centrul Capitalei pentru a se înscrie pe o listă de așteptare pentru case de 35.000 €. Bucureștenii au dat datele personale și informații despre veniturile și familiile lor. Mai mult Simion le-a promis chiar și refinanțări de credite cu dobândă 0. Pentru acest lucru vor trebui să-l voteze.
Acest incident ridică două probleme majore: mită electorală și riscuri asociate cu protecția datelor personale.
Mita electorală: Un pericol pentru democrație
Promisiunile de beneficii materiale în schimbul voturilor reprezintă o formă evidentă de mită electorală. În conformitate cu legislația românească, mita electorală este ilegală și contravine principiilor fundamentale ale unui proces electoral liber și corect. Aceste practici subminează integritatea alegerilor, deturnând voturile în favoarea unor candidați care își folosesc resursele pentru a influența deciziile alegătorilor.
Mita electorală are efecte devastatoare asupra democrației, deoarece compromite integritatea alegerilor. Alegerile ar trebui să reflecte voința autentică a poporului, nu să fie influențate de oferte materiale. Totodată, pe termen lung, mita electorală erodează încrederea publicului. Oamenii își pierd încrederea în procesul electoral și în instituțiile democratice atunci când percep că voturile lor sunt cumpărate.
Mita electorală încurajează corupția. Politicienii care folosesc astfel de tactici sunt mai predispuși să se angajeze în alte forme de corupție odată ce ajung la putere. Prin urmare, practicile celor de la AUR din campania electorală oferă o imagine asupra a ceea ce ar reprezenta o guvernare AUR, respectiv corupție endemică și revenirea la practicile anilor ’90 cu scheme Ponzi de genul Fondul Național de Investiții.
Riscurile asociate cu oferirea datelor personale
În plus, colectarea de date personale într-un context electoral prezintă riscuri semnificative. Datele personale, cum ar fi informațiile despre venituri și familii, sunt extrem de sensibile și pot fi utilizate abuziv. Într-o lume în care infracțiunile cibernetice și furturile de identitate sunt în creștere, protejarea acestor date devine esențială.
Informațiile personale pot fi folosite pentru a comite fraude, deschide conturi bancare sau contracta credite în numele altcuiva. Într-o campanie electorală acestea pot fi folosite pentru a genera semnături fictive de susținere a unui candidat sau a mai multor candidați.
Datele financiare pot fi folosite de asemenea pentru accesarea conturilor bancare sau pentru alte activități frauduloase. Totodată, informațiile personale pot fi utilizate pentru a hărțui sau șantaja indivizii.
Organizațiile și persoanele care colectează date personale au obligația de a respecta legislația privind protecția datelor, cum ar fi GDPR (Regulamentul General privind Protecția Datelor) în Uniunea Europeană. Aceste norme sunt menite să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure că datele lor sunt colectate și utilizate în mod responsabil.
Acțiunile AUR demonstrează astfel gradul în care liderii partidului extremist sunt dispuși să încalce atât legislația națională privind mita electorală, cât și legislația europeană privind protecția datelor personale, pentru a ajunge la putere.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News