Skip to content
Politică

Cum încearcă guvernanții să își salveze imaginea publică cu prețul sănătății românilor

Inquam Photos / Octav Ganea

Premierul Florin Cîțu, președintele Klaus Iohannis și întreaga Putere au demarat zilele acestea o strategie care să ajute la îmbunătățirea imaginii publice. Confruntați cu tot mai multe scandaluri în interiorul coaliției și cu o deteriorare a imaginii publice, guvernanții încearcă acum să salveze aparențele, însă totul cu prețul sănătății românilor.

Costul exercițiului de imagine  

Cu toate că rata de incidență a cazurilor de Covid-19 din București a trecut de 6/1000 de locuitori, decidenții politici au evitat carantina. Măsura este una discriminatorie vis-a-vis de alte orașe care au fost carantinate atunci când s-a atins această cifră, iar ea are în spate două rațiuni. Pe de o parte, guvernanții se tem de efectele economice ale carantinării Capitalei, Bucureștiul fiind centrul economic al României. Pe altă parte, măsura ar fi una impopulară care ar putea stârni reacții negative din partea cetățenilor. Guvernul s-a dovedit a fi slab pe partea de comunicare, iar gafele și certurile dintre parteneri au avut ca efect direct deteriorarea imaginii publice a coaliției.

Acum guvernanții încearcă să salveze aparențele. Efortul este unul coordonat. Președintele Iohannis promite sărbători pascale fără carantină, în timp ce premierul Florin Cîțu reia angajamentul potrivit căruia mall-urile nu se vor închide nici măcar în weekend. De cealaltă parte, primarul Capitalei, Nicușor Dan spune că se face tot posibilul pentru a evita carantinarea Bucureștiului, asta deși rata de infectare în Capitală a trecut de 6/1000 de locuitori. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu inventează tot felul de artificii pentru a menține aparența școlilor deschise, prelungind vacanța de Paște la o lună de zile. Tot exercițiul de imagine e completat de o fotografie cu Klaus Iohannis și Florin Cîțu în timp ce plantează copaci la Dăbuleni.

Nimeni nu mai vorbește despre înființarea de noi locuri la ATI. Nu există nici un raport care să măsoare impactul educației online din ultimul an de zile. Nu se mai aude nimic despre raportul făcut în spitalele Covid-19, acela care apare și dispare de pe agenda Ministerului Sănătății. Guvernanții au calculat că așa își pot îmbunătății imaginea publică, nerespectând ei înșiși standardele pe care tot ei le-au impus. Decizia finală e să nu se ia nici o decizie. Guvernanții au făcut altfel spus o pauză de la actul guvernării.

Problema majoră în acest caz e că toate aceste acțiuni vor avea consecințe dintre cele mai proaste. În încercarea disperată de a-și reface capitalul de imagine publică, prin evitarea unor măsuri impopulare – carantină, guvernanții vor plăti cu vârf și îndesat. Asta pentru că mai devreme sau mai târziu carantina va deveni necesară, odată cu explozia numărului de cazuri și cu instalarea deplină a valului 3, iar guvernanților le va fi mult mai greu să justifice atunci măsurile. Strategia este una efemeră. În 24 martie 2021 avem 6.136 de cazuri noi de Covid-19 în țară. Cu exact un an în urmă, în România aveam 218 cazuri pe zi și ne aflam în carantină. De Paște, în 2020 erau 328 de cazuri pe zi în țară, iar autoritățile au decis să închidă bisericile. La un an distanță avem de peste 28 de ori mai multe cazuri pe zi, iar autoritățile vorbesc despre evitarea carantinei.

Autoritățile încearcă un exercițiu de imagine, evitând pe cât posibil cuvântul “carantină”. Însă tot acest exercițiu s-ar putea transforma rapid și inevitabil într-un scenariu negru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *