Cum influențează textele digitale capacitatea de înțelegere a copiilor

Va exista vreodată un alt Harry Potter? Între 1997 și 2007, se părea că fiecare copil (și chiar și părinții lui) citea romanele fantastice de neuitat ale lui J.K. Rowling despre aventurile unui adolescent slăbănog cu ochelari la Școala Hogwarts de Vrăjitorie și Magie. Copii din întreaga lume au participat la petreceri la miezul nopții pentru lansarea noilor volume, s-au îmbrăcat în vrăjitoare și vrăjitori de Halloween și au petrecut ore îndelungate citind volumele groase de două, trei, patru sau mai multe ori.

Dar, de la începutul secolului XXI, când lectura digitală a articolelor pe site-uri web, bloguri, e-mailuri, postări pe rețelele de socializare și chat-uri a început să înlocuiască cititul pe hârtie, rata copiilor care citesc din plăcere a scăzut vertiginos. S-ar putea să nu mai vedem niciodată o altă serie de cărți care să capteze atenția copiilor așa cum a făcut-o Harry Potter.

Pe lângă diminuarea influenței cărților în spiritul cultural al tinerilor, trecerea mai largă la lectura digitală poate avea un efect mai nociv: afectează negativ abilitățile de înțelegere a lecturii ale copiilor, conform unei meta-analize publicate recent, explică Big Think.

Lectura și capacitatea de înțelegere digitală

În 2011, oamenii de știință au făcut mai multe studii care au analizat efectul lecturii tipărite asupra capacității de înțelegere a copiilor. Cu cât copiii au fost mai mult expuși la lectura tipărită, cu atât au fost mai capabili să înțeleagă și să-și amintească ceea ce citeau. Mai mult, textele tipărite par să promoveze un ciclu pozitiv. Pe măsură ce tinerii cititori citeau texte mai lungi și mai complexe, abilitățile lor de lectură se îmbunătățeau, ceea ce îi determina să urmărească lucrări scrise și mai complexe, sporindu-și și mai mult abilitățile.

Pentru noua meta-analiză, oamenii de știință de la Universitatea din Valencia, Spania, au agregat 26 de studii cu aproape 470.000 de participanți. Fiecare studiu a explorat efectul lecturii digitale în timpul liber asupra comprehensiunii. Aceștia au constatat că lectura digitală îmbunătățește abilitățile de înțelegere, dar efectul benefic este de șase până la șapte ori mai mic decât cel al lecturii tipărite, iar acesta este și mai mic în cazul copiilor.

„O mare [expunere] la activități de lectură digitală… poate împiedica cititorii timpurii să își construiască o bază solidă de lectură… într-o perioadă critică în care aceștia trec de la a învăța să citească la a citi pentru a învăța”, au precizat autorii.

De ce pare lectura digitală să fie mai puțin benefică? Autorii au citat numeroase speculații din literatura de specialitate. În primul rând, calitatea lingvistică a textului digital tinde să fie mult mai scăzută. Atunci când discutăm pe chat, folosim adesea un limbaj informal cu un vocabular simplificat și ignorăm regulile gramaticale. De asemenea, conținutul este, de obicei, mult mai scurt, nefiind necesară concentrarea și retenția necesare pentru a înțelege și a ne bucura pe deplin de lucrări mai lungi, cu narațiuni complicate și numeroase personaje.

Potrivit lui Naomi S. Baron, profesor emerit de limbi și culturi ale lumii la American University, proprietățile fizice ale unei cărți ar putea, de asemenea, să stimuleze în mod unic reținerea informațiilor.

„În cazul hârtiei, există atingerea, alături de geografia vizuală a paginilor distincte. Oamenii își leagă adesea amintirea a ceea ce au citit de cât de departe au ajuns în carte sau de locul în care se afla pe pagină”, a scris ea. Proprietățile fizice ale unei cărți sau ale unei reviste – mirosul, aspectul, senzația – pot, de asemenea, să facă lectura mai plăcută, a adăugat ea într-un interviu prin e-mail pentru Big Think.

În cele din urmă, atunci când se citește conținut pe surse digitale, distragerile din social media, YouTube și jocurile video sunt adesea la doar un clic distanță, împiedicând înțelegerea deplină a textelor. Într-un studiu recent efectuat pe studenții de la Universitatea West Virginia, două treimi dintre aceștia au recunoscut că verifică rețelele de socializare des sau foarte des în timp ce citesc. Puțin peste jumătate dintre respondenți au declarat că rețelele sociale au avut un impact negativ asupra obiceiurilor lor de lectură, în timp ce 45% au spus că au avut un efect neutru și 2,5% au spus că au avut un efect pozitiv.

Deoarece tinerii au tendința de a avea un control deficitar al impulsurilor, ei pot fi mai susceptibili decât adulții la distrageri atunci când se angajează în lectura digitală. De asemenea, este mai puțin probabil ca aceștia să fi stăpânit vocabularul și regulile gramaticale, ceea ce înseamnă că vor fi expuși la o scriere mai rudimentară pe rețelele de socializare și în discuțiile cu prietenii.

Din aceste motive, autorii recomandă părinților și profesorilor să limiteze timpul petrecut de copii cu conținut digital sau, cel puțin, să pună accentul pe lucrări tipărite sau pe utilizarea unor e-reader-uri de bază cu ecran de cerneală. (Un studiu din 2019 nu a arătat, în mare parte, nicio diferență în ceea ce privește înțelegerea lecturii atunci când se citesc lucrări în formă tipărită față de cele citite pe un Kindle, deși cititorii nu au fost la fel de eficienți în localizarea evenimentelor în temporalitatea poveștii).

Viitorul lecturii

Vor urma adolescenții sfaturile înaintașilor lor? Baron a citat date care sugerează că este posibil.

„Date recente ale Asociației Americane a Bibliotecilor evidențiază unele alegeri surprinzătoare ale generației Z de astăzi (13-25 de ani) în comparație cu cele ale generației Millennials (26-40 de ani). Potrivit studiului lor, cei din Generația Z nu numai că citesc mai multe cărți pe lună (probabil din plăcere) decât cei din generația Millennials, dar citesc mai multe cărți tipărite decât semenii lor mai mari.”

De asemenea, ea a menționat unele dintre cercetările sale proprii care arată că majoritatea studenților recunosc cu ușurință că învață și se concentrează mai bine atunci când citesc în format tipărit.

Ar putea generațiile următoare să se întoarcă la lectura tipărită? Doar timpul ne va spune.

Autor: Ross Pomeroy, bigthink.com

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: