Skip to content
Politică

Cum investesc Italia, Franța, Germania și Spania banii din PNRR. De ce riscă România să rămână în urma Uniunii Europene

psnews

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României a fost refuzat de Comisia Europeană, iar Guvernul condus de Florin Cîțu are termen până la sfârșitul lunii mai să corecteze toate greșelile semnalate de experții europeni.

Dintre marile state din Vestul Europei, Italia este interesată să acceseze inclusiv împrumuturile oferite de Uniunea Europeană. Planurile Franței, Germaniei și Spaniei se concentrează pe banii pe care îi vor accesa din granturi.

PNRR-ul Italiei este cel mai mare din Uniunea Europeană, estimând cheltuieli de 200 de miliarde de Euro. Din această sumă, 86 de miliarde de Euro ar urma să meargă în tranziția verde (sumă calculată cu toate investițiile estimate), ceea ce înseamnă peste 40% din tot planul lor. Alte 42 de miliarde de Euro din PNRR-ul Italiei ar urma să meargă în digitalizarea diferitelor domenii esențiale. Peste 70 de miliarde de Euro vor fi cheltuite în alte domenii precum sănătate, educație, infrastructură, incluziune socială etc.

Germania are o abordare diferită și mizează foarte mult pe digitalizare, de care are foarte mare nevoie. Germania suferă foarte mult la capitolul digitalizare și 15 miliarde de Euro din PNRR-ul său vor fi investiți în sisteme digitale esențiale. Alte 11 miliarde de Euro vor merge în tranziția verde. Doar 2 miliarde de Euro, din PNRR-ul german, vor merge în alte domenii.

Franța va investi 21 de miliarde de Euro în tranziția verde, adică jumătate din planul total de 41 de miliarde de Euro. Alte 10 miliarde de Euro vor merge în digitalizarea sistemelor franceze și 10 miliarde vor fi investite în alte domenii.

Spania a prezentat un PNRR mult mai mic decât se așteptau experții și refuză împrumuturile UE. Spania beneficiază doar de 70 de miliarde de Euro în granturi și pe aceștia mizează pentru a-și reporni economia.

Din PNRR-ul de 70 de miliarde, Spania va investi 31 de miliarde de Euro în tranziția verde, 16 miliarde în digitalizare și alte 22 de miliarde în alte domenii esențiale. Guvernul de la Madrid a prezentat și cum vrea să investească banii în 2021, concentrându-se pe domeniile esențiale (foto mai jos).

Dacă analizăm doar principalele trei state europene – Germania, Franța și Italia – acestea au strategii complet diferite pentru a-și reveni după criza pandemiei. Pe lângă faptul că doar Italia mizează pe împrumuturi și pe creșterea datoriei publice, care e oricum la 160% din PIB, planul Germaniei se concentrează doar pe digitalizare și tranziție verde, deoarece suma de 2 miliarde pentru alte domenii este o sumă neglijabilă pentru guvernul de la Berlin.

Italia, un stat cu mult mai multe probleme decât Germania, a alocat aproape 15% din PNRR pentru educație și cercetare, potrivit informațiile de pe site-ul guvernului. Alți 10% vor fi investiți în incluziune socială, prin diferite programe de formare profesională și ajutorare a familiilor. Doar 9% din bani vor merge în sistemul de sănătate.

De ce riscă România să rămână la coada Europei

În primul rând, nu se poate vorbi despre PNRR-ul României deoarece el nu există și s-a făcut pe sume exagerate de peste 40 de miliarde, deși țara noastră poate accesa doar 29 de miliarde de Euro, granturi și împrumuturi.

La capitolul tranziție verde, România a introdus investițiile în infrastructura feroviară, ceea ce reprezintă din start o greșeală. Refacerea căii ferate ține de domeniul infrastructurii, nu de tranziție verde. Acest lucru arată că miniștrii Cătălin Drulă (Transporturi) și Cristian Ghinea (fonduri europene) nu înțeleg termenii pe care ar trebui să-i utilizeze pentru a redacta PNRR.

Tot la capitolul tranziție verde, România a introdus și investiții de 4 miliarde în „Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatare a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă”. Deși irigațiile sunt o investiție pentru tranziția verde, nu ar trebui amestecate cu alte investiții în apă și canalizare deoarece pierdem toți banii.

Investițiile în Educație și cercetare se regăsesc în mai multe capitole, ceea ce arată că Guvernul condus de Florin Cîțu nu are o idee clară despre ceea ce vrea să realizeze într-un domeniu atât de esențial. Guvernul trebuie să construiască un pilon/capitol special dedicat educației și cercetării și acolo să vorbească despre proiectele pe care vrea să le realizeze.

Pilonul despre digitalizare din PNRR-ul României

Investițiile în digitalizare sunt foarte mici. Doar 3 miliarde de Euro sunt insuficiente pentru a menține ritmul cu Uniunea Europeană, cu state care vor investi zeci și sute de miliarde de Euro în următorii ani. Investiția de 780 de milioane de Euro în „digitalizarea educației” este de fapt o investiție în educație, nu în digitalizare.

O sumă de cel puțin 6 miliarde de Euro pentru digitalizare ar fi fost mult mai utilă. România ar putea renunța la investițiile în autostrăzi și să direcționeze banii către digitalizare. Oricum autostrăzile nu pot fi realizate în 4-5 ani și există alte fonduri europene pentru acestea.

La capitolul sănătate, România poate învăța de la Italia și Spania care se concentrează pe proiecte rapide, nu pe construcții de spitale. Guvernul de la București trebuie să accelereze procesul de renovare și dotare a spitalelor actuale. Achiziția de elicoptere pentru SRI și SMURD este o greșeală uriașă, care nu are nicio legătură cu Uniunea Europeană.

Guvernul României arată că nu are o idee clară despre niciun domeniu, iar investițiile în tranziție verde și digitalizare sunt tratate superficial. PNRR-ul scris de Guvern nu este structurat clar și nu prezintă ce se va construi exact cu banii europeni și ce impact vor avea proiectele respective asupra economiei naționale. PNRR nu e despre promisiuni electorale, ci despre cum ne vor ajuta aceste proiecte să ne relansăm economia în următorii ani și să ne adaptăm la schimbările pregătite de Uniunea Europeană. În ritmul actual, riscăm să rămânem la coada Europei, deoarece marile state se concentrează pe tranziție verde și digitalizare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *