România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – de 9,3%, la mare distanță de următoarea clasată și cu o situație complicată și de deficitul de cont curent la fel de mare.
Înainte de-a prezenta situația celorlalte state și măsurile lor, trebuie spus că România tocmai lucrează la planul de măsuri, iar situația e ca în tabelul de mai jos, creșterea PIB de 1,4 fiind o corecție de la 2,5% cât era în legea Bugetului:
Nu este, însă, singura țară în procedură de deficit excesiv, alte 7 state caură soluții pentru revenirea în țintă.
Dintre numeroasele programe de ajustare fiscală și soluții adoptate de state atât pe partea de venituri și cheltuieli, am selectat unele măsuri propuse de către țările care se confruntă cu cele mai mari deficite bugetare din UE :
Slovacia
Slovacia a încheiat anul 2024 cu un deficit fiscal de 5,8% din PIB și și-a luat angajamentul ca pentru acest să îl reducă la 4,7% din PIB.
Guvernul premierului populist Robert Fico a implementat măsuri fiscale, ce au vizat în principal majorarea veniturilor bugetare prin creșterea unor taxe și impozite, care ar aduce economii de 2,7 miliarde euro, considerat suficient pentru a reduce deficitul cu 1,1 puncte procentuale.
Cea mai importantă organizație patronală din Slovacia a prezentat însă un set de măsuri pe partea de cheltuieli despre care susține că ar aduce economii mai mult decât duble, de 6,5 miliarde euro – fără a crește taxele și impozitele, și cel mai important nu ar afecta competitivitatea economică a țării, susțin autorii studiului.
Printre măsurile propuse se află înghețarea salariilor din sectorul public timp de trei ani, eliminarea a două zile libere la nivel național, eliminarea voucherelor de vacanță și a altor bonusuri asemănătoare plătite de stat și a subvențiilor pentru creditele ipotecare.
O altă măsură o reprezintă fuzionarea sau desființarea agențiilor de stat redudante, inclusiv Autoritatea pentru Reglementarea Jocurilor de Noroc.
Propunerile sunt respinse parțial de premierul populist Robert Fico, revenit la putere în 2023. El, a propus în schimb ca Slovacia să ia în considerare impozitarea progresivă pentru cei cu venituri mai mari.
Guvernul de la Bratislava a solicitat prelungirea cu un an a perioadei pentru atingerea țintei de deficit de 3% din PIB în 2029, amintind de riscurile comerciale generate de tarifele vamale și factorii geopolitici, care ar putea încetini expansiunea economică.
Franța
În încercarea de a spori veniturile bugetare cu 60 miliarde euro în 2025, guvernul francez a prezentat un proiect care vizează persoanele cu venituri mari și marile corporații, cu creșteri semnificative de impozite, cu titlu temporar (3 ani). Măsurile vizează reducerea deficitului bugetar al Franței, care depășește în prezent 6% din PIB, la 5% până în 2025 și la 3% până în 2029.
Impozitele propuse includ o taxă suplimentară pentru persoanele cu venituri mari. Persoanele singure care câștigă peste 250.000 de euro anual sau cuplurile care câștigă 500.000 de euro plătesc în prezent un impozit suplimentar între 3% și 4% pentru veniturile care depășesc aceste praguri. Conform noului proiect, această cotă ar putea crește, asigurând o cotă medie minimă de impozitare de 20% pentru următorii trei ani, pentru sumele care depășesc aceste praguri.
Totodată, corporațiile cu cifre de afaceri de peste 1 miliarde euro vor plăti un impozit suplimentar, pentru sumele care depășesc acest nivel. Se așteaptă ca aceste măsuri să aducă 20 de miliarde de euro la buget, completând reducerile de cheltuieli în valoare de 40 de miliarde de euro.
Italia
Italia propune majorarea impozitului pe profiturile din tranzacțiile cu criptomonede să crească de la 26% la 42%.
Majorarea impozitelor propusă vine, de asemenea, într-un moment în care politicile financiare mai ample ale Italiei sunt în centrul atenției. În 2022, Italia a introdus un impozit de 26% pe profiturile din criptomonede care depășesc 2.000 euro. Aceasta a marcat o schimbare semnificativă în abordarea țării față de activele digitale.
În aceste condiții, cea mai recentă majorare face din Italia una dintre cele mai puțin atractive națiuni europene pentru investitorii în criptomonede.
Cu toate acestea, datoria publică, proporțional a doua cea mai mare din zona euro, este proiectată să crească până în 2026 din cauza efectului întârziat al subvențiilor de stat costisitoare acordate pentru lucrările de construcții care reduc consumul energetic – așa-numitul „superbonus”.
Trezoreria prognozează că datoria Italiei va crește de la 134,8% din PIB anul trecut la 137,8% în 2026, înainte de a scădea marginal.
Pachetul fiscal mărește deficitul de anul viitor la 3,3% din PIB de la aproximativ 2,9% pe baza tendințelor actuale, împrumutând încă 9 miliarde de euro (9,4 miliarde de dolari) pentru a finanța reduceri de impozite și alte măsuri de impulsionare a economiei.
Ungaria
Deficitul bugetar al Ungariei a fost de 6,7% din PIB în 2023, dar a scăzut la 4,9% în 2024, parțial datorită reducerilor subvențiilor pentru energie și ale investițiilor publice.
Se preconizează că va ajunge la 4,6% în 2025 și la 4,7% în 2026. Ușoara creștere reflectă noile poveri fiscale, cum ar fi scutirile de la impozitul pe venit acordate pentru mamele cu mai mult de doi copii, creditele fiscale pentru familiile cu copii în îngrijire și deducerile de TVA pentru pensionari.
Deși aceste costuri vor fi parțial compensate de extinderea impozitelor sectoriale, creșterea salariilor din sectorul public va continua să exercite presiune asupra bugetului. Cu alegeri generale programate pentru 2026, guvernul premierului Viktor Orban va încerca să reducă cheltuielile la capitolele cu impact social minim și să nu majoreze taxele și impozitele chiar cu riscul de a depăși deficitul prognozat.
Polonia
Polonia ar putea crește veniturile prin schimbarea impozitului pe proprietate de la impozitul pe suprafață la impozitul pe valoare, impozitarea vehiculelor în funcție de emisii, creșterea accizelor la combustibil, eliminarea cotelor preferențiale de TVA, reducerea alocațiilor pentru familiile cu venituri mari și majorarea taxelor de mediu.
„Atingerea unei traiectorii fiscale prudente va necesita reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor fiscale, asigurând în același timp o asigurare sustenabilă a pensiilor și o finanțare adecvată a tranziției verzi”, se arată în cel mai recent raport al OECD.
Polonia a cheltuit echivalentul a 4,2% din PIB pentru înarmare în 2024, mult peste cota recomandată de NATO. Pentru 2025, proiectul de buget prevede cheltuieli totale pentru apărare de 4,7% din PIB, echivalntul a 43,7 mil euro. Având în vedere creșterea cheltuielilor pentru apărare, ponderea datoriei publice în PIB va crește la peste 60% în 2026 și 2027, conform planurilor bugetare elaborate de guvern.
Belgia
Comisia Europeană cere Belgiei să își reducă deficitul bugetar structural cu 3 miliarde de euro pe an. Cu toate acestea, guvernul federal va realiza, în cel mai bun caz, doar jumătate din această sumă, conform economiștilor.
Pentru a respecta noile reguli europene, Belgia trebuie să își reducă deficitul bugetar structural de la 4,4% din produsul intern brut (PIB) în 2024 la 1,5% din PIB până în 2029. Aceasta implică un „efort bugetar” de 0,7% sau aproximativ 5 miliarde de euro pe an pentru perioada 2025-2028. Cu toate acestea, Europa i-a oferit Belgiei o cale mai puțin dificilă, permițându-i să distribuie aceste reduceri pe o perioadă de șapte ani în loc de patru, ceea ce înseamnă 0,5% din PIB sau 3 miliarde de euro pe an.
Prim-ministrul Bart De Wever (N-VA) recent instalat în funcție după o lungă perioadă de negocieri pentru formarea unei coaliții, are puține șanse de a-și atinge obiectivul. Din cele 3 miliarde de euro pe care UE le cere pentru reforma fiscală, probabil că va putea realiza doar jumătate în cel mai bun caz. Acest lucru se datorează perioadei lungi de negocieri, creșterii costurilor pentru înarmare și dificultatea realizării veniturilor viitoare.
Importanța liniei de tăiere: Eșecul norvegian și morala lui
Norvegia nu este membră UE, dar eșecul în încercarea majorării exagerate a unor impozite poate fi luat de exemplu de celelalte state.
În Norvegia, guvernul de coaliție laburist norvegian, care a preluat mandatul în 2021, a majorat impozitul pe avere în bugetul de stat pentru 2022 (adoptat în toamna anului 2021) printr-o combinație de majorări ale cotelor de impozitare și tăieri ale deducerilor de cheltuieli, întărite și mai mult de diverse măsuri luate prin legea bugetului de stat pentru 2023.
Cota nominală maximă de impozitare a averilor a fost stabilită la 1,1%. În plus, impozitul pe dividende a fost majorat cu aproximativ 20%, ceea ce a amplificat efectele, deoarece impozitul pe avere trebuie adesea finanțat prin încasarea dividendelor.
Drept urmare, aproximativ 80 de proprietari de mari afaceri au părăsit Norvegia și s-au mutat în Elveția.
Astfel că ceea ce trebuia să genereze venituri fiscale suplimentare de 146 milioane de dolari anual s-a transformat în pierderi de venituri fiscale. De exemplu, cele 80 de persoane cu o avere netă cumulată de 54 de miliarde de dolari care au părăsit țara, au dus la o pierdere de venituri fiscale de 594 milioane de dolari în 2024.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
