Skip to content
Coronavirus

Cum poate evita statul falimentul României post-Covid 19. Românii ar rămâne cu salariile intacte ANALIZĂ

Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul Ludovic Orban ar urma să anunțe marți seara, într-o conferință de presă la Palatul Victoria un nou pachet de măsuri pentru a ajuta populația să treacă peste efectele generate de pandemia de coronavirus.

Util ar fi ca Guvernul să pună în practică un nou pachet de măsuri menite să protejeze companiile și angajații afectați de coronavirus, în condițiile în care consecințele economice sunt deja grave în România. Una dintre măsurile pe care statul ar trebui să le pună în practică în perioada imediat următoare este suspendarea contribuțiilor sociale și taxele pe care trebuie să le achite atât angajatul, cât și angajatorul la stat, cu condiția ca angajatorul să plătească salariul net la zi.

Astfel, statul ar trebui să suspende pe perioadă determinată a plății contribuțiilor de asigurări sociale, plata impozitelor, plata TVA și a altor contribuții obligatorii calculate pe fondul de salarii. În acest caz, s-ar împărți, în mod echitabil, între stat și mediul privat greutatea economică a crizei.

Care sunt contribuțiile și taxele pe care le achităm

Sistemul contribuțiilor sociale obligatorii sunt formate dintre alte trei contribuții: contribuția la pensii (CAS), contribuția la sănătate (CASS), acestea sunt datorate de către angajat, dar și contribuția asiguratorie pentru muncă, adică CAM, aceasta fiind datorată de angajator.

Pe lângă acestea, angajații datorează și impozitul pe venit în cotă de 10%.

Cât despre CAM, potrivit Codului Fiscal, veniturile merg spre:

15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj
5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
40% la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale
20% la bugetul de stat într-un cont distinct

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, vă propunem următorul exemplu:

Să presupunem că un angajat dintr-o companie din România câștigă pentru cele 8 ore de muncă un salariu net de 2.500 de lei. În contractul individual de muncă al angajatului însă e precizat salariul brut, adică 4.273 de lei.

Din salariul brut de 4.273 de lei angajatul achită CAS (25% din suma totală), adică 1.068 de lei. Apoi, acesta mai achită CASS (10% din suma totală), în cazul angajatului nostru avem 427 de lei. La care se mai adaugă și impozitul pe venit de 10%, adică 278 de lei.

Pe lângă acestea, angajatorul este obligat să mai achite și CAM-ul (Contribuția Asiguratorie pentru Muncă) în valoare de 2,25% din valoarea totală. În cazul nostru 96 de lei. Cheltuiala cu CAM-ul însă e de partea angajatorului. Astfel, pentru a plăti angajatul cu un salariu net de 2.500 de lei pe lună, angajatorul cheltuie 4.369 de lei.

Contactat de PSnews.ro, analistul economic Valentin Ionescu a explicat, însă, că e foarte complicat ca în această perioadă să se ofere scutire și pe contribuții care sunt obligații fiscale. „La prima vedere, dacă nu ar mai plăti contribuțiile, statul din ce mai plătește pensiile? Intrăm într-un cerc vicios”, spune acesta.

Ordonanța în vigoare plătește prevede acel șomaj tehnic în limita unei sume de 75% din salariul brut al unei persoane și angajatorul este obligat să facă aceste plăți în condițiile în care în prealabil a reținut contribuțiile. Statul nu are cum să facă acest calcul în prealabil pentru că nu știm ce salariu are fiecare. La prima vedere, dacă nu ar mai plăti contribuțiile, statul din ce mai plătește pensiile? Intrăm într-un cerc vicios. E foarte complicat acum să spui că dai scutire și pe contribuții care sunt obligații fiscale.

Nu ai cum să faci asta. Statul are niște plăți și dacă un privat intră în faliment, și statul intră în faliment. E o mare problemă. Cu cât se prelungește situația aceasta, cu atât stăm mai rău din punct de vedere economic. Această perioadă de încetare a activității și cea de după, în funcție de cât ține, situația devine mai rea”, a declarat analistul economic Valentin Ionescu.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *