Războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, iar pacea nu pare deloc aproape, chiar și după Summitul din Elveția, de pe 15-16 iunie. Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică când și cum s-ar putea ajunge la pace, dar și de ce e nevoie de timp ca sancțiunile împotriva Rusiei să își facă efectul.
Summitul global pentru pace din Elveția a încheiat o săptămână cu o mulțime de vești bune pentru ucraineni. Astfel, Ucraina a semnat la summitul G7 acorduri de securitate cu Statele Unite ale Americii și cu Japonia, iar în plus a obținut un credit de 50 de miliarde de dolari. Acesta va fi garantat de activele înghețate ale Rusiei. Și asta nu e tot. Uniunea Europeană a stabilit că negocierile de aderare cu Ucraina vor începe oficial pe 25 iunie, lucru valabil și pentru Republica Moldova. În plus, NATO a decis să înființeze o misiune specială de coordonare a ajutorului militar ce va fi destinat Ucrainei. Acestă misiune va avea comandament central în Germania, dar țările din estul Europei vor avea rolul unor adevărate noduri logistice.
Pacea e încă departe
Cu toate acestea, deși 92 de națiuni și-au trimis reprezentanții la Summitul de pace care a avut loc pe 15-16 iunie, la Lucerna, în Elveția, nu există rezultate clare. Fără Federația Rusă, care nu a fost invitată, dar și fără China, care a declinat oferta, întâlnirea avea o miză importantă, dincolo de tatonări.
Cu toate acestea, pacea este încă departe, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru „Adevărul”. De altfel, el nu se așteaptă ca lucrurile să se schimbe prea curând.
„Nu e de așteptat să avem prea curând pace. Pentru că un cadru pentru negociere ulterioare depinde de Rusia, care nu numai că participă, dar nici nu recunoaște legitimitatea acestei reuniuni. Așa că nu mă aștept ca situația să se modifice într-un fel. Pacea depinde în mare măsură de situația de pe teren. Ori când niciuna dintre părți nu este înfrântă și nu este dispusă să renunțe… De ce ar renunța acum ucrainienii când încep să aibă succese militare după ce au trecut printr-o perioadă de șase luni foarte dificilă?”, explică politologul.
În opinia sa, a fost vorba de o încercare diplomatică, dar cu un efect mult diluat și din cauză că Beijingul nu a marșat pe această idee.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
