Analistul politic român, Dan Dungaciu, publică în prestigioasa publicație italiană de geopolitică Limes, o nouă analiză despre impactul războiului din Ucraina asupra României și rolul țării noastre în regiunea Mării Negre.
Conflictul armat din Ucraina a reactivat atenția Bucureștiului asupra a două aspecte majore: protecția românilor vorbitori de limbă română din Bucovina și crearea unui stat tampon integrat în NATO/UE, se arată în articol. Analiza ia în considerare, de asemenea, și neînțelegerile cu Kievul legate de canalul Bâstroe, dar și problema R. Moldova.
Înainte de invazia rusă, niciun vecin al României nu a fost mai ignorat de politicienii români și de opinia publică decât Ucraina. Țara cu care România se mândrește că are cea mai lungă graniță dintre statele NATO (650 de kilometri) era un subiect aproape inexistent, înainte de izbucnirea războiului. Oamenii nu călătoreau acolo, schimburile comerciale erau și încă sunt reduse.
În ceea ce privește afacerile politice sau geopolitice, problema ucraineană nu a apărut în niciuna dintre dezbaterile finale dintre candidații la președinția României. Exceptând rarele cazuri, Ucraina a fost considerată un subiect de puțin interes.
Subiectul Ucrainei a intrat în centrul atenției în timpul procesului de aderare a României la NATO. În cadrul pregătirilor pentru summitul de la Madrid din 1997, care a ordonat prima extindere spre est a Alianței Nord-Atlantice, Bucureștiul a fost supus unor presiuni pentru a semna un acord de conciliere cu Kievul. Astfel, România a semnat Tratatul privind relațiile de bună vecinătate și cooperare cu Ucraina la 2 iunie 1997, la Constanța.
Articolul integral poate fi accesat pe site-ul oficial al revistei Limes.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
