Skip to content
Opinii & Analize

Cum s-a transformat Klaus Iohannis din președinte mediator în președinte jucător

La începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Klaus Iohannis părea că își va asuma rolul de președinte mediator. Treptat însă, acesta a devenit un președinte jucător.

Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au adus la putere o coaliție instabilă, atât prin complexitatea sa – 3 forțe politice– cât și prin distanța ideologică dintre ele. PNL și USR-PLUS nu fac parte din aceiași familie politică europeană. Din multe privințe PNL este un partid conservator care are prea puține lucruri în comun cu liberalismul. Din punct de vedere economic PNL pune în centru investițiile, dar politic apără de regulă valorile tradiționale. Exemplul referendum-ului pentru definirea familiei este elocvent în acest sens. USR-PLUS nu are la rându-i o ideologie clară. Preponderent cei de la USR-PLUS par a fi progresiști, deși în interiorul alianței există mai multe curente de idei. Agenda economică a USR-PLUS e la fel de neclară, încorporând teme care aparțin stângii – impozitarea progresivă de pildă. UDMR, la fel ca USR-PLUS nu e nici el un partid propriu zis. Ca și în USR-PLUS, în interiorul UDMR coexistă mai multe viziuni. PNL visa la o coaliție cu UDMR și PMP, iar USR-PLUS spera să obțină mai multe procente, astfel încât să obțină mai multe portofolii ministeriale. Nimeni nu a obținut ce și-a dorit cu adevărat, astfel că cele 3 formațiuni politice au fost nevoite să guverneze împreună într-o formulă care nu convenea nimănui. Lui Klaus Iohannis i-a surveni rolul de mediator în această coaliție instabilă.

O vreme, președintele și-a îndeplinit acest rol, intervenind de pildă în disputa pe tema adoptării bugetului. Dar treptat, Klaus Iohannis a început să joace în culise rolul de președinte jucător. Din acel moment, era clar că în lipsa unui echilibrator, coaliția risca să se destrame. Două evenimente au precipitat transformarea lui Klaus Iohannis din președinte mediator în președinte jucător. Primul are legătură cu lupta din PNL. Klaus Iohannis a abandonat orice fel de pretenție de neutralitate în momentul în care a devenit clar că se amestecă în jocurile de putere din PNL de partea premierului Florin Cîțu. Remanierile decise de premierul Cîțu în cazul a trei miniștri – Vlad Voiculescu, Alexandru Nazare și Stelian Ion – au venit cel mai probabil după consultări în spatele ușilor închise cu președintele și având girul acestuia. La rândul său, Florin Cîțu s-a transformat într-un premier subordonat președintelui, pe modelul relației Boc – Băsescu, deși în arhitectura constituțională din România puterea executivă este împărțită între președinte și premier. Dar cu toate că așa stau lucrurile pe hârtie, în realitate premierul acționează mai degrabă cu acordul președintelui, iar Klaus Iohannis deține adevăratele pârghii ale puterii executive.

Al doilea eveniment este legat de primul și de agenda pe termen lung a președintelui Iohannis. Orice președinte își dorește să lase în urmă o moștenire politică. În timpul mandatului președintelui Iliescu, România a intrat în NATO, iar mai apoi în timpul mandatului președintelui Băsescu, România a intrat în Uniunea Europeană. Chiar dacă aceștia nu își pot asuma în mod integral succesul acestor demersuri, opinia publică îi va asocia întotdeauna cu ele. Klaus Iohannis nu are până în prezent nimic concret. Știm că un obiectiv al președintelui îl reprezintă reforma constituțională, pe care a anunțat-o încă din timpul campaniei electorale pentru al doilea mandat. Președintele spera ca după alegerile parlamentare din decembrie 2020 să obțină o majoritate favorabilă modificărilor constituționale. Nu a fost să fie. Chiar și așa, președintele nu a abandonat complet ideea. Pentru asta însă are nevoie în continuare de un om de încredere la Palatul Victoria. Acesta se profilează a fi Florin Cîțu, doar că pentru a se asigura că acesta rămâne în picioare, președintele trebuia să abandoneze mantia mediatorului și să se implice activ în jocurile de putere. Cîțu are protecția președintelui Iohannis, iar acesta din urmă va merge până în pânzele albe pentru a-i proteja scaunul la Palatul Victoria. Klaus Iohannis a devenit astfel un președinte jucător.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *