Skip to content
Economie Politică Societate

Cum s-au împărțit creșterile de salarii în țară. Diferențe mari între județe, între stat și privat

profit.ro

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Creșterea salariilor a fost dominanta publică a discursului PSD după intrarea la guvernare la finele lui 2015. Această politică salarială, transpusă prin mai multe legi, a reușit să crească enorm discrepanța dintre salariații statului – fie ei bugetari sau angajați ai companiilor de stat – și angajații din privat, scrie profit.ro.

Strategia PSD produce discrepanțe majore în interiorul economiei la nivelul veniturilor, în condițiile în care am bugetarii noștri au cam bătut Polonia și Ungaria la nivelul veniturilor.

De la nivelul Guvernului (și comunicatorilor asociați) s-au vândut multe procente de creștere, care au lăsat impresia că dinamica este echilibrată pe toate sectoarele. Procente, dar procente din ce? Unul dintre marile secrete ale lui Polichinelle din statistică e că procentele sunt la aproape la fel de utile, indiferent de ce lucru vrei să spui, chiar și pozițiile antagonice le pot utiliza. Să luăm dinamica salariilor din România, în cazul de față. Salariile au crescut, în toată țara, cu 42% în 2018 față de 2015. Ritmul este bun, fără îndoială, dar mai contează și baza. Pentru că în administrație au crescut cu 52% în același interval, deci dinamica nu e cu mult mai mare, doar că lefurile birocraților au pornit de la cu totul alt nivel, mult mai ridicat, scr.

Așa se face că salariile la stat au crescut în bani în mână în cei trei ani mai mult decât în IT. E cea mai ridicată creștere nominală din țară după domeniul sanitar, unde avem tot statul ca mare actor. În unele județe s-a dat mai mult la birocrați Nici banul public nu s-a dus chiar egalitarian în județe, în pofida guvernului social-democarat. Decizia a fost una pur politică, la nivel de unitate administrativă, stabilită după salariul vice-primarului. Și așa au apărut diferențele. Funcționarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparație cu 2015 o creștere de peste jumătate care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018. În categoria administrației publice intră, în principal, funcționarii publici din administrația centrală (ministere, Parlament, inclusiv demnitarii) și locală (primării, consilii județene, poliția locală) .

Nu sunt incluși angajații Ministerului Apărării (militarii), cei ai Ministerului de Interne (polițiștii, jandarmii, ISU) și cei ai serviciilor secrete (SRI, SIE), pentru care nu există date separate la Statistică. De altfel, includerea acestora în calcul ar arăta, probabil, salarii medii și mai mari la stat. Legea salarizării a dat mână liberă primăriilor și consiliilor județene să crească salariile la aproape la discreție, limita pentru majoritatea angajaților fiind stabilită la indemnizația conducerii locale. Astfel, cine a avut loc în buget (s-au și-a făcut prin tăierea din altă parte) a dus banii în salarii, iar unii funcționari au avut mai mult noroc, alții mai puțin.

Cele mai mari salarii în administrație publică sunt în București (5.769 de lei), unde avem administrația centrală, care urcă substanțială media salarială. Urmează Doljul (4.640 de lei), unul dintre polii de putere ai PSD, de unde provine și fostul ministru al Muncii și fostul primar al Craiovei Lia Olguța Vasilescu. Pe locul 3 este Clujul (4.552 lei), controlat de PNL, urmat de Argeș, Timiș și Iași (circa 4.400 de lei/lună), județe unde PSD are majoritatea. Cele mai mari creșteri procentuale ale salariilor medii din administrație publică în 2018 comparativ cu 2015 au fost Ilfov, unde lefurile aproape s-au dublat (+90%), Giurgiu (+83%), Călărași (+75%), Prahova (+74%), Mureș (+73%) și Teleorman (+71%), comparativ cu o medie pe țară de +52% în administrație. Cele mai mari creșteri nominale ale lefurilor în administrație sunt în Mureș (+1.822 de lei), Ilfov (+1.774 de lei), Prahova, Giurgiu, Argeș, Călărași, Dolj și București (de la 1.774 de lei la 1.600 de lei).

Întregul articol poate fi citit aici

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *