Decizia de joi a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a secretizat averile funcționarilor publici, contrazice, practic, alte decizii ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, au fost identificate patru decizii ale CCR care au subliniat că publicarea declarațiilor de avere este justificată în logica prevenirii corupției. În același timp, au mai existat alte inițiative, lansate chiar de magistrați, dar abandonate între timp, care urmăreau secretizarea declarațiilor de avere și interese.
Reamintim că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.
Unul dintre argumentele folosite de judecătorii Curții Constituționale, pentru a justifica necesitatea secretizării declarațiilor de avere, este că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
Cele patru decizii CCR invocate în acest articol au fost semnalate în spațiul public de fostul ministru al Justiției, actual consilier prezidențial, Ana Birchall, și de fostul judecător Cristi Danileț.
Pe scurt, aceste decizii, din perioada 2012-2014, contrazic, practic, argumentul invocat în prezent de către CCR, astfel:
- „Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor”
- „Soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizeaz (…) prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”
În anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea (acum la Înalta Curte de Casație și Justiție), propunerea o modificare a Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Acele modificări vizau, printre altele, ca venitul soțului/soției bugetarului care depune declarația de avere să fie anonimizat sau ca declarațiile de avere și de interese să fie publicate timp de 3 ani.
Presa sublinia atunci că modificarea Legii ANI venea pe fondul unei verificări realizate de inspectori tocmai asupra averii fostei șefe CSM, Lia Savonea (ea a respins aceste acuzații).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
