Skip to content
Sănătate

Cum se explică anxietatea post-Covid. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu: Impactul teoriilor conspirației în psihologia individului poate fi cataclismic

Facebook

Contactat de PS News, medicul psihiatru Gabriel Diaconu a explicat cauzele pentru care pacienți post-Covid rămân cu  depresie, anxietate și stări de neliniște după contactarea virusului și trecerea prin boală.

”Despre frecvența bolilor psihice în urma Covid-19 avem doar date preliminare și niciuna care să fie relevantă la nivel național. Până la acest moment sunt doar estimări care spun că până la 1 din 5 cazuri de Covid asociază, fie în perioada de boală, fie ulterior, simptome frecvent întâlnite la traumele emoționale: depresie, anxietate, insomnie, tulburări ale comportamentului alimentar. 

Pandemia se înscrie în același catalog de întâmplări care sunt foarte agresogene pentru om, atât ca individ, dar și în relația sa cu comunitatea. Din acest punct de vedere nu e nimic particular, dar în același timp specific pentru fenomenul pandemic.

Încă nu știm în ce măsură contribuie infecția însăși la aceste simptome de boală mintală printr-un mecanism patogen. Sunt câteva ipoteze: afectarea organismului prin inflamația generalizată, prin complicațiile pulmonare, prin faptul că poate afecta funcționarea creierului, fenomene de tip vasculitic (inflamație a pereților vaselor de sânge – n.r.) au mai fost propuse ca având un anumit rol în manifestările neuropsihiatrice ale Covid. În cele din urmă, nu poți să tratezi aspectele acestei probleme ca fiind disjuncte, ele nu se întâmplă în universuri separate, ci în același continuu spațiu-timp. Momentul bio-psiho-social al bolii psihice poate fi regăsit și în această instanță.

Este o troică indisolubilă între biologia omului care trece prin Covid-19 ca boală, psihologia omului care se confruntă cu o încercare de viață și cu afectarea severă a unor stări de sănătate și viața omului și legăturile sale cu societatea, care este profund tulburată. Deodată contactezi o boală care a omorât foarte mulți oameni la nivel global, contactezi o boală care în fiecare zi are un gong la ora 13:00, când oamenii care sunt curioși vor afla că au murit atâția oameni și astfel intri într-un contingent al năpăstuiților.

Oamenii nu se infectează în mod voluntar cu Covid-19. Oamenii iau boala de undeva și indiferent dacă vor crede sau nu în existența acestui virus, momentul de aflare al diagnosticului îi regimentează în acest contigent. Oamenii primesc o veste proastă și cred că ar trebui să rămânem compasionali la faptul că primesc o veste proastă. Nu mai vorbim de faptul că mulți oameni, după un an de când a început acest fenomen, încă nu știu ce înseamnă Covid-19 sau ce este acela coronavirus.

Oamenii au fost profund traumatizați nu doar de pandemia însăși, cât și de campania uneori furibundă de dezinformare practicată îndeosebi în mediul online. Pentru că au aflat lucruri neadevărate, citind articole malițioase unde, spre exemplu, noul coronavirus era propus ca fiind fabricat în laborator, sau ca fiind un mijloc de înjumătățire a populației planetei, sau mijloc de control al maselor”, spune medicul.

Acesta susține că teoriile conspirației au avut un impact puternic în accentuarea stărilor de depresie și anxietate în rândul pacienților infectați cu Covid-19.

„Acele teorii ale conspirației au făcut ca vestea proastă primită de omul de rând să îl transporte pe acesta în universul lui de credințe și de cunoaștere care poate fi robust, rațional sau, dimpotrivă, foarte vulnerabil la ce a  auzit. Atunci, impactul în psihologia individului poate fi cataclismic, poate fi un factor declanșator al unui veritabil bufeu anxios delirant, în care individul este cuprins brusc de această spaimă că, vezi Doamne, are un organism fabricat în laborator în corpul lui și care s-ar putea să îl omoare”, spune Gabriel Diaconu.

De asemenea, medicul a explicat cum putem combate aceste stări de depresie și anxietate post-Covid-19.

„Lucrurile, pentru mine ca medic, sunt foarte clare. Oamenii ar face bine să discute cu medicul lor. În această perioadă am început să ascultăm actori, cântăreți, personalități din viața artistic-culturală a țării cum țin lecții de medicină. Să spunem că, de vreme ce o persoană este cunoscută sau populară, este și educată.

Astfel de falsuri logice primitive duc lumea în psihoză colectivă. Evident că vocea medicilor nu este tot timpul plăcută omului de rând, dar cu siguranță, cele mai mari șanse de a primi detalii adecvate despre sănătatea ta le ai după o discuție cu un medic, nu după un discurs al unui artist, al unui politician sau al unui om de afaceri. Este prima mea recomandare: nu vă desprindeți de medicii voștri, de oamenii cărora le-ați delegat responsabilitatea de a vă ajuta cu sănătatea, buni, răi, cum sunt, sunt oricum mai instruiți decât o persoană de pe internet.

În al doilea rând, bunul simț îți spune ca atunci când ești bolnav să cauți ajutor mai degrabă decât să tratezi problema ca și cum ai trăi în mijlocul pădurii. Oamenii sunt frustrați că uneori nu li se răspunde la telefon sau uneori ajung în situații de spitalizare care presupune un tratament suplimentar pot să înțeleg, dar nu trăim în mijlocul pădurii. Nu e fiecare pentru sine. Sănătatea nu e un produs IKEA, nu te duci să îți cumperi sănătate ca la IKEA și după să ți-o faci singur acasă cu o șurubelniță. Au fost accidente și uneori sănătatea bolnavilor s-a degradat rapid tocmai pentru că într-o primă fază au preferat să rezolve singuri cu un patent și cu o cheie franceză, iar asta nu se face”, susține psihiatrul.

Gabriel Diaconu este de părere că „românii nu se pricep să își ocrotească sănătatea”, iar cei mai mulți dintre oameni ajung să o prețuiască doar „când o pierd”.

”Aici lucrurile sunt puțin nuanțate. Riscul de a contacta boala este acolo. Statistic, dacă în prima perioadă pandemică aveam o șansă din 300 sau 400 să dezvoltăm infecția cu noul coronavirus, acum este undeva 1 la 5. Este o șansă mult mai mare, în funcție de cum este răspândită această boală și în funcție de ce putem prognoza din datele oficiale pentru cât anume testăm noi populația. Trebuie să fim mult mai atenți când vine vorba de aglomerări de oameni, când vine vorba de proximitatea cu oameni care nu poartă mijloace de protecție și să fii tu cel grijuliu. Nu panicat, doar grijuliu. În schimb, genul acesta de ostentație, sau asumarea mijloacelor de protecție doar de ochii soacrei. Oamenii au renunțat la buna rațiune în favoarea unei stări de fatalitate în care port-nu port mască, mă spăl-nu mă spăl pe mâini, nu-mi mai pasă dacă iau boala sau nu.

A intervenit o indiferență atât intra, dar și interpersonală în multe pături sociale, ceea ce sună bizar. Momentul în care ai încetat să îți mai pese este momentul în care ți-ai dat singur un verdict, iar mai târziu, dacă ai făcut infecția și starea ta de sănătatea se agravează constați că suferința îți impune o revenire la starea de păsare care de această dată este disperată sau paradoxal inutilă. Degeaba îți mai pasă când ai insuficiență respiratorie, ar fi trebuit să îți pese când încă avea apă, săpun și robinet în împrejurarea în care te aflai.

Degeaba îți mai pasă când stai cu o mască de oxigen într-un sistem care este copleșit, ar fi trebuit să îți pese când erai sănătos. Relația oamenilor cu sănătatea este o relație sinusoidă. Românii nu se pricep să își ocrotească sănătatea din simplu fapt că nu știu exact ce au de protejat, o confundă de multe ori cu bunăstarea. Sănătatea este acel lucru pe care îl afli că îl ai în două momente: când o pierzi sau când îți este confirmată printr-o investigație oarecare medicală, altfel e doar o impresie a sănătății”, a conchis Gabriel Diaconu pentru PS News.

1 comentariu la “Cum se explică anxietatea post-Covid. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu: Impactul teoriilor conspirației în psihologia individului poate fi cataclismic

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *